Memorialul Holocaustului, între ecologie şi imaginea României

După cel puţin trei ani de tergiversări, o eventuală blocare a construirii monumentului riscă să pună România într-o poziţie delicată în faţa comunităţilor evreieşti. Controversa legată de amplasarea, în Parcul Brezoianu, a Memorialului Holocaustului - un proiect cunoscut de trei ani dar contestat abia acum de organizaţiile ecologiste - riscă să creeze o situaţie delicată, din care imaginea României ar putea avea de suferit. Pe de-o parte, ecologiştii ameninţă că vor bloca în justiţie construcţia monumentului, acuzând primăria de continuarea „genocidului spaţiilor verzi”, prin sacrificarea a 3.000 de metri pătraţi de spaţiu verde din centrul Capitalei.

De cealaltă parte, reprezentanţii comunităţii evreieşti din România denunţă bâlbele autorităţilor, care amână de mai bine de trei ani construirea monumentului, arătând că în spatele „tărăboiului” din ultima perioadă se ascund, de fapt, interesele anumitor persoane care nu sunt de acord cu existenţa sa.

Miniscandalul cu iz dâmboviţean ar putea avea consecinţe neplăcute pe plan extern şi l-ar putea pune într-o situaţie dificilă pe preşedintele Traian Băsescu în timpul apropiatei sale vizite în Israel, stat faţă de care se angajase că monumentul va fi gata până la sfârşitul anului 2008. La aceasta, se adaugă cuvântul dat recent de ministrul de externe, Cristian Diaconescu, care, în timpul unei întâlniri în SUA, a promis liderilor
comunităţii evreieşti că va grăbi implementarea proiectului.

„Avize ilegale”

Organizaţiile nonguvernamentale (ONG) de mediu susţin că parcul figurează cu statut de spaţiu verde în documentaţia de urbanism a Primăriei Sectorului 5. Astfel, arată ecologiştii, „Planul Urbanistic Zonal necesar construcţiei, adoptat în octombrie 2008 de Consiliul General al Primăriei, este ilegal, deoarece încalcă legea care interzice schimbarea destinaţiei spaţiului verde”. „Mai mult, Agenţia locală de mediu a aprobat construcţia fără ca lucrarea să fie introdusă în comisia de avizare tehnică de specialitate”, subliniază Dan Trifu, preşedintele fundaţiei Eco-Civica.

Argumentele ONG-urilor se leagă şi de mutarea pe un alt teren a 32 de arbori, care, în lipsa unei pregătiri prealabile de trei ani, nu pot supravieţui. Primăria Capitalei n-a catadicsit să demareze aceste pregătiri, deşi ar fi avut la dispoziţie acest interval.

Piatra de temelie a monumentului a fost pusă în parc încă din octombrie 2006, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului culturii de la acea vreme, Adrian Iorgulescu.

Acţiune în justiţie

La începutul săptămânii trecute, imediat după ce primăria a semnat avizul de defrişare a parcului, ONG-urile au anunţat că vor acţiona în instanţă autorizaţia de construcţie obţinută de Ministerul Culturii şi că vor solicita o ordonanţă preşedinţială de suspendare a lucrărilor până la rezolvarea pe fond a cauzei.

Demersul vine însă la jumătate de an după ce proiectul a fost supus dezbaterii publice, la Primăria Capitalei. Dezbaterea a avut loc în septembrie 2008, fără ca cineva să-şi exprime public nemulţumirea.

Pe de altă parte, directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Public din Primăria Capitalei, Florin Necula, a declarat că, în 2006, la momentul adoptării proiectului, el nu a fost consultat. „Aş fi vrut să fiu invitat, dar nu s-a întâmplat. Ministrul (culturii - n.r.) a hotărât asta fără să se consulte cu primăria”, arată Necula.

Interese...

Preşedintele Eco-Civica, Dan Trifu, a ţinut să precizeze că ONGurile nu au fost niciodată împotriva construcţiei monumentului, ci împotriva amplasării acestuia pe spaţiul verde. „Noi ştim foarte bine prin ce tragedie au trecut evreii şi chiar vrem să-i sprijinim. N-am vrea însă nici să dăm apă la moară celor care abia aşteaptă să găsească un motiv ca să fie împotriva lor”, a subliniat Trifu. Potrivit acestuia, ONG-urile vor încerca o negociere cu reprezentanţii comunităţii evreieşti pentru schimbarea amplasamentului.