Irigaţiile ar înghiţi 12 miliarde de euro

nainte de 1989, aproape jumătate de ţară avea un sistem de irigaţii întins pe trei milioane de hectare. Acum, acesta aşteaptă miliardele de euro pentru reconstrucţie.

Una dintre cele mai secetoase zone din România, Dobrogea de Sud, un tărâm plin de podişuri, avea pe vremea lui Ceauşescu unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de irigaţii, din care acum nu a mai rămas decât amintirea.

În zona oraşului Negru-Vodă, localnicii spun că au rămas la mila lui Dumnezeu când vine vorba de udat pământurile. “Imediat după Revoluţie, au început să dispară instalaţiile de irigat, cam la un an, un an şi ceva. Din 1991, s-au scos conductele şi tot ce era fier s-a dus la firmele
care cumpărau astfel de materiale. Staţiile de pompare le-au distrus cu fiare, cu răngi, doar de dragul de a le distruge”, ne-a declarat Ion Argintaru, şef de asociaţie agricolă în Negru-Vodă.

Potrivit acestuia, ca să-i vezi pe cei care voiau să facă rău trebuia să stai seara să-i pândeşti. „Erau puşi de anumiţi oameni, care au vrut să termine cu tot ce a fost făcut de răposatuă (n.r. - Nicolae Ceauşescu)”, mai spune acesta.

Staţiile de pompare şi canalele, vestigii ale Epocii de Aur

Singurul lucru pe care hoţii nu au putut să-l fure din sistemul de irigaţii au fost conductele de azbociment, adânc îngropate în pământ. „Cred că aici, în zonă, sistemul de irigaţii este distrus cam 80%, ce a mai rămas din el sunt canalele pe care nu au putut să le distrugă că nu au avut cum, şi bineînţeles conductele de azbociment care sunt băgate în pământ”, afirmă şeful de asocaţie.

În zona Negru-Vodă erau cam trei-patru centrale de pompare. Una era la Cerchezu şi una spre Viroaga (partea de vest a localităţii). Mai era şi staţia de la Grăniceru (la sud-est de Negru-Vodă), care a fost distrusă rău de tot. Alta era spre Chirnogeni, la nord de localitate. Atunci au fost distruşi zeci de kilometri de conducte şi canale de irigaţii.

„Nu a întrebat nimeni nimic, autorităţile se pare că aveau altă treabă pe atunci. Sistemul ăsta de irigaţii era un bun
al oamenilor, dar s-au întâmplat astea pentru că nimeni nu mai ştie de frica legii pe aici. Aşa s-a întâmplat şi cu Complexul de porci, care dispărut în doar două săptămâni după ce a fost părăsit”, ne-a mai declarat Ion Argintaru.

„Acum stăm şi ne uităm la cer pentru ploaie”

Fermierul crede că sunt diferenţe enorme între recoltele care erau udate şi cele de acum, care se fac fără irigaţii.

„Nu vreau să fac o comparaţie mai amplă pentru că apoi se va spune că ţin cu regimul
comunist. Dar, oricum, eram mult mai organizaţi pentru că aveam CAP-urile şi IAS-urile, aveam mai multă forţă de muncă, era altceva”, spune Argintaru.

Panourile electrice le-au spart şi tot ce era fir au tras şi l-au topit pentru a scoate fierul din el. Canalele care erau pline de dale acum sunt pline de iarba care a crescut în lipsa cimentului.

„Dalele sunt acum la oameni în curte. Nici nu trebuie să le intri în ogradă pentru că o să vezi că majoritatea au trotuare în faţa caselor
făcute din dalele de la canale. Şi noi acum stăm şi ne uităm la Dumnezeu, plouă, nu plouă, ce o vrea El. Anul ăsta o să fie cam secetos, aşa că o să privim în sus să vedem dacă pică sau nu”, spune fermierul.

Potrivit şefului de asociaţie, altceva nu prea ai ce să faci. Acesta împarte vina lipsei de apă între guvern şi localnicii care au furat tot ce se putea fura.

„S-au cheltuit sute de miliarde pentru irigaţiile astea. Cei de la putere şi-au bătut joc de bani
şi acum noi trebuie să suferim în continuare şi pentru prostia lor, şi pentru lăcomia noastră”, spune fermierul.