Bursa din Hong Kong a deschis, luni, în creştere cu 2.2 procete, datorită "vânătorilor" de afaceri care au mizat pe scăderea preţului acţiunilor după căderea de săptămâna trecută. Indicele Hang Seng a câştigat 320,44 puncte, ajungând la 14.874,65 puncte.
Veşti bune şi de la Tokyo, unde bursa a deschis pe verde. Indicele Nikkei a crescut cu 45.88 puncte, ajungând la 8.739,7 puncte, o majorare cu 0.53%. Indicele Topix, alcătuit din toate acţiunile cotate la bursa japoneză, a câştigat 7.09 puncte (0.79%), ajungând la 901.38%. Bursa a închis în creştere cu 3.59%.
Bursa de la Sydney a înregistrat o creştere de 2.7 procente, după ce Coreea de Sud a anunţat că va garanta împrumuturile interbancare. Indicele S&P/ASX 200 a câştigar 110 puncte, ajungând la 4.080,8 points.
Situaţie îmbucurătoare şi la Seul, unde bursa a deschis în creştere cu 1.3%, după anunţul guvernului privind planul de 130 de miliarde de dolari pentru a susşine piaţa financiară. Încă de la primele schimburi, indicele KOSPI a câştigat 15,23 puncte, ajungând la 1.195,90 points.
luni, 4 mai 2009
Exporturile de textile scad cu 10%
Firmele romanesti producatoare de textile anticipeaza scaderi ale productiei si exporturilor, pe fondul crizei financiare internationale.
"sansa exporturilor in general va scadea, in special exporturile de produse textile, deoarece 85% din volumul acestora este destinat pietei Europei de Vest, care este deja afectata de aceasta recesiune", ne-a declarat Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Textila – FEPAIUS.
Grapini a explicat ca in urma turbulentelor internationale multi europeni si-au restrans bugetele de cheltuieli, orientandu-se, in primul rand, catre produsele vitale, gen alimente si medicamente sau combustibili, produsele textile nefiind de prima necesitate. "Pe fond de criza, industria noastra nu reprezinta o industrie cu produse de prima necesitate si din aceasta cauza vom fi afectati", precizeaza Grapini. In acest context, producatorii de textile anticipeaza pentru finalul acestui an scaderi ale exporturilor de pana la 10% din volumul anual de marfuri textile exportate de circa 5,2 miliarde euro.
Potrivit reprezentantei FEPAIUS, un prim efect al turbulentelor economice internationale a fost vizibil inca de la sfarsitul semestrului intai al acestui an, perioada in care firmele de textile au raportat o scadere a exporturilor de 7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, perspectiva nefiind foarte buna nici pentru cel de-al doilea semestru al anului. "Vestile nu sunt foarte bune, in urma discutiilor cu fabricile de textile a reiesit ca acestea nu au o perspectiva pozitiva nici pentru semestrul al doilea. In mod traditional vanzarile de textile scad in primele luni ale anului si inregistreaza cresteri in ultima parte a anului, insa fabricile nu au o perspectiva pozitiva nici pentru ultimele luni din an. Vanzarile sunt in scadere, insa speram ca livrarile pe pietele europene sa nu scada mai mult cu 10%", sustine Maria Grapini.
Datele statistice arata ca Romania este prima tara exportatoare de imbracaminte din UE si a cincea la nivel mondial, cu exporturi anuale de textile de peste 5 miliarde lei, industria usoara romaneasca situandu-se pe locul doi in ponderea la export a tarii (19%). Productia industriala de textile a ajuns anul trecut la valoarea de 9,38 miliarde euro, in scadere cu circa 13% comparativ cu 2006. Industria textila romaneasca reuneste 10.000 de companii, din care 5.500 producatori de confectii.
"sansa exporturilor in general va scadea, in special exporturile de produse textile, deoarece 85% din volumul acestora este destinat pietei Europei de Vest, care este deja afectata de aceasta recesiune", ne-a declarat Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Textila – FEPAIUS.
Grapini a explicat ca in urma turbulentelor internationale multi europeni si-au restrans bugetele de cheltuieli, orientandu-se, in primul rand, catre produsele vitale, gen alimente si medicamente sau combustibili, produsele textile nefiind de prima necesitate. "Pe fond de criza, industria noastra nu reprezinta o industrie cu produse de prima necesitate si din aceasta cauza vom fi afectati", precizeaza Grapini. In acest context, producatorii de textile anticipeaza pentru finalul acestui an scaderi ale exporturilor de pana la 10% din volumul anual de marfuri textile exportate de circa 5,2 miliarde euro.
Potrivit reprezentantei FEPAIUS, un prim efect al turbulentelor economice internationale a fost vizibil inca de la sfarsitul semestrului intai al acestui an, perioada in care firmele de textile au raportat o scadere a exporturilor de 7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, perspectiva nefiind foarte buna nici pentru cel de-al doilea semestru al anului. "Vestile nu sunt foarte bune, in urma discutiilor cu fabricile de textile a reiesit ca acestea nu au o perspectiva pozitiva nici pentru semestrul al doilea. In mod traditional vanzarile de textile scad in primele luni ale anului si inregistreaza cresteri in ultima parte a anului, insa fabricile nu au o perspectiva pozitiva nici pentru ultimele luni din an. Vanzarile sunt in scadere, insa speram ca livrarile pe pietele europene sa nu scada mai mult cu 10%", sustine Maria Grapini.
Datele statistice arata ca Romania este prima tara exportatoare de imbracaminte din UE si a cincea la nivel mondial, cu exporturi anuale de textile de peste 5 miliarde lei, industria usoara romaneasca situandu-se pe locul doi in ponderea la export a tarii (19%). Productia industriala de textile a ajuns anul trecut la valoarea de 9,38 miliarde euro, in scadere cu circa 13% comparativ cu 2006. Industria textila romaneasca reuneste 10.000 de companii, din care 5.500 producatori de confectii.
Demisii la vârf în cadrul Casei de Economii din Franţa ca urmare a crizei financiare
Preşedintele şi directorul general ai Casei de Economii şi-au anunţat duminică demisia, după ce săptămâna trecută instituţia financiară a pierdut 600 de milioane de euro.
Într-o declaraţie scrisă, Charles Milhaud, preşedintele Casei de Economii, a spus că îşi asumă întreaga responsabilitate pentru pierderile suferite de instituţia pe care a condus-o.
El a ţinut să sublinieze însă că acestea au fost cauzate în mare parte de volatilitatea crescută a pieţelor de capital şi încălcarea instrucţiunilor date de el şi de directorul general. Demisia lui Milhaud, aflat în fruntea băncii din 1999, este, spun unii şi rezultatul unor presiuni politice.
Nu doar CEC-ul francez este în dificultate, ci şi cel mai mare grup financiar olandez. După ce săptămâna trecută anunţase că va afişa pierderi trimestriale de aproape 500 de milioane de euro, ING a primit din partea guvernului un ajutor de 10 miliarde de dolari.
Într-o declaraţie scrisă, Charles Milhaud, preşedintele Casei de Economii, a spus că îşi asumă întreaga responsabilitate pentru pierderile suferite de instituţia pe care a condus-o.
El a ţinut să sublinieze însă că acestea au fost cauzate în mare parte de volatilitatea crescută a pieţelor de capital şi încălcarea instrucţiunilor date de el şi de directorul general. Demisia lui Milhaud, aflat în fruntea băncii din 1999, este, spun unii şi rezultatul unor presiuni politice.
Nu doar CEC-ul francez este în dificultate, ci şi cel mai mare grup financiar olandez. După ce săptămâna trecută anunţase că va afişa pierderi trimestriale de aproape 500 de milioane de euro, ING a primit din partea guvernului un ajutor de 10 miliarde de dolari.
AVAS a hotărât neîncheierea contractului de privatizare a Iprochim Bucureşti
AVAS: “În procesul de privatizare sunt implicate elemente de ajutor de stat, astfel fiind încălcate recomandările Comisiei Europene”.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a hotărât să nu încheie contractul de privatizare a societăţii Iprochim Bucureşti cu ofertantul selectat, pentru că ar conţine ajutoare de stat, informează NewsIn.
"În urma analizei procesului de privatizare a rezultat faptul că existenţa unor condiţionalităţi şi procesul de selecţie a ofertanţilor pe baza grilei de punctaj au condus la posibilitatea oferirii unui preţ mai mic de către ofertantul declarat câştigător. Comisia Europeană a recomandat autorităţilor române ca în procesele de privatizare să nu includă condiţii care pot reduce preţul, implicând, în felul acesta, elemente de ajutor de stat", se arată într-un comunicat al AVAS.
Având în vedere faptul că prin notificarea acestei tranzacţii către Comisia Europeană procedurile de autorizare s-ar putea întinde pe o perioadă mai lungă de timp, procesul de privatizare a societăţii Iprochim S.A.
Bucureşti ar putea fi blocat fără a exista siguranţa autorizării ajutorului de stat.
În aceste condiţii, AVAS a luat hotărârea neîncheierii contractului de privatizare, societatea fiind singura autoritate competentă să decidă asupra oportunităţii încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, având în vedere pe lângă preţ şi celelalte elemente care compun oferta de cumpărare.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a hotărât să nu încheie contractul de privatizare a societăţii Iprochim Bucureşti cu ofertantul selectat, pentru că ar conţine ajutoare de stat, informează NewsIn.
"În urma analizei procesului de privatizare a rezultat faptul că existenţa unor condiţionalităţi şi procesul de selecţie a ofertanţilor pe baza grilei de punctaj au condus la posibilitatea oferirii unui preţ mai mic de către ofertantul declarat câştigător. Comisia Europeană a recomandat autorităţilor române ca în procesele de privatizare să nu includă condiţii care pot reduce preţul, implicând, în felul acesta, elemente de ajutor de stat", se arată într-un comunicat al AVAS.
Având în vedere faptul că prin notificarea acestei tranzacţii către Comisia Europeană procedurile de autorizare s-ar putea întinde pe o perioadă mai lungă de timp, procesul de privatizare a societăţii Iprochim S.A.
Bucureşti ar putea fi blocat fără a exista siguranţa autorizării ajutorului de stat.
În aceste condiţii, AVAS a luat hotărârea neîncheierii contractului de privatizare, societatea fiind singura autoritate competentă să decidă asupra oportunităţii încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, având în vedere pe lângă preţ şi celelalte elemente care compun oferta de cumpărare.
Romanii au incredere in banci si leu
Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSOMAR, actuala criza financiara nu trebuie sa schimbe comportamentul de economisire, in opinia celor mai multi romani. De asemenea, cei mai multi dintre ei sustin ca au incredere in banci, leu si moneda europeana.
Actuala criza financiara va avea in Romania efecte asemanatoare celor din celelalte state europene, sunt de parere 44% dintre romani, potrivit unui sondaj INSOMAR si preluat de Agerpres. In schimb, 25% dintre cetateni sustin ca Romania va suferi mai putin, iar 24% cred ca Romania va suferi mai mult decat celelalte tari. Numai 6% dintre subiecti afirma ca Romania nu va fi afectata de criza. Pe de alta parte, romanii considera, in proportie de 43%, ca nu ar trebui modificat comportamentul de economisire, 28% sunt de parere ca banii ar trebui depusi la cele mai puternice si sigure banci, iar 25% arata ca trebuie pastrata in banci numai suma garantata de stat.
In opinia a 28% dintre cetateni, cele mai sigure metode de economisire sunt depozitele bancare, dar si achizitia de bunuri imobiliare este vazuta ca o solutie pentru 28% dintre repondenti. Un procent de 16% dintre participantii la sondaj considera ca banii trebuie pastrati in casa. Potrivit sondajului, bancile din Romania se bucura de increderea a peste jumatate din populatie, 53% din subiecti declarand ca au incredere foarte multa sau destul de multa in banci. Euro este moneda in care 49% din populatie are cea mai mare incredere. De asemenea, 40% dintre romani si-au manifestat increderea pentru lei si doar trei procente pentru dolar. Sondajul a fost realizat in perioada 10 - 14 octombrie 2008.
Actuala criza financiara va avea in Romania efecte asemanatoare celor din celelalte state europene, sunt de parere 44% dintre romani, potrivit unui sondaj INSOMAR si preluat de Agerpres. In schimb, 25% dintre cetateni sustin ca Romania va suferi mai putin, iar 24% cred ca Romania va suferi mai mult decat celelalte tari. Numai 6% dintre subiecti afirma ca Romania nu va fi afectata de criza. Pe de alta parte, romanii considera, in proportie de 43%, ca nu ar trebui modificat comportamentul de economisire, 28% sunt de parere ca banii ar trebui depusi la cele mai puternice si sigure banci, iar 25% arata ca trebuie pastrata in banci numai suma garantata de stat.
In opinia a 28% dintre cetateni, cele mai sigure metode de economisire sunt depozitele bancare, dar si achizitia de bunuri imobiliare este vazuta ca o solutie pentru 28% dintre repondenti. Un procent de 16% dintre participantii la sondaj considera ca banii trebuie pastrati in casa. Potrivit sondajului, bancile din Romania se bucura de increderea a peste jumatate din populatie, 53% din subiecti declarand ca au incredere foarte multa sau destul de multa in banci. Euro este moneda in care 49% din populatie are cea mai mare incredere. De asemenea, 40% dintre romani si-au manifestat increderea pentru lei si doar trei procente pentru dolar. Sondajul a fost realizat in perioada 10 - 14 octombrie 2008.
Controlorii financiari se bat la tribunal pentru sporuri de 75% din salariu
Controlorii financiari din aparatul central au dat din nou în judecata Curtea de Conturi, de data aceasta pentru a primi un spor de 75% din salariul de baza, începând cu 2005, pe motiv ca ei verifica utilizarea fondurilor comunitare, se arata în actiunea depusa la Tribunalul Bucuresti. Hotarârea de Guvern 170/2005, care a intrat in vigoare in 2005, prevede o majorare cu 75% a salariilor de baza ale „personalului încadrat în structurile de control al gestiunii asistentei financiare nerambursabile comunitare din cadrul institutiilor publice, având atributii în procesul de control al fondurilor comunitare”, conform NewsIn. De asemenea, controlorii financiari
considera ca sunt discriminati de Curtea de Conturi, care ofera acest spor salarial doar controlorilor financiari din cadrul Autoritatii de Audit a Curtii.
considera ca sunt discriminati de Curtea de Conturi, care ofera acest spor salarial doar controlorilor financiari din cadrul Autoritatii de Audit a Curtii.
Achizitie finlandeza: 10.000 ha de padure cu 50 mil. Euro
Compania finlandeza Tornator, specializata in exploatare de fond forestier, a achizitionat circa 10.000 de hectare de padure in Romania in 2008, portofoliul putand creste cu inca 20.000 de hectare in urmatorii ani, a declarat pentru Business Standard Henrik Nieminen, CFO al companiei.
Acesta nu a precizat valoarea tranzactiilor deja incheiate, insa surse apropiate afacerii au precizat ca aceasta este de aproximativ 50 mil. euro. Vanzatorii au provenit din mediul privat.Miscarea este, conform informatiilor disponibile, cea mai mare investitie privata in sectorul de profil din Romania. Suprafetele achizitionate se afla in special in zona Oituz (jud. Bacau). “Vom cumpara in continuare. Trebuie sa vedem daca gasim la un pret rezonabil. Putem sa mai achizitionam inca 10.000 sau 20.000 de hectare. Vrem sa investim in padure, pentru ca apoi sa vindem lemn producatorilor locali”, a spus Henrik Nieminen. Compania vinde o parte din copaci, in timp ce planteaza altii pentru a-i inlocui. Potrivit oficialului Tornator, compania detine 600.000 de hectare de padure in Finlanda
si o suprafata de padure in Estonia, Romania fiind a treia tara din Europa unde firma si-a extins operatiunile. “Am pus pe harta toate tarile din Europa. Romania a indeplinit doua conditii foarte importante: suprafete mari de padure disponibile si proprietari persoane fizice”, a mai spus Nieminen. Romania dispune de un fond forestier de 6,3 mil. hectare, dintre care 40% se vor afla in proprietatea statului la finalul retrocedarilor.
Potrivit oficialului Tornator, firma va avea cu siguranta un country manager la nivel local, insa nu vizeaza un numar mare de angajati, intentionand sa faca outsourcing pe partea de gestiune a fondului forestier.
“Vom demara discutii cu producatori locali de mobila - dar nu numai - pentru a le furniza lemn”, a mai spus reprezentantul Tornator. Potrivit acestuia, extinderea portofoliului companiei in Romania va depinde de preturile pe care le vor practica vanzatorii.
“Ca regula, vanzatorii de paduri sunt persoane fizice, expropriati in timpul perioadei comuniste. Dar au fost si cazuri in care mai multe persoane fizice, de regula din aceeasi familie, s-au asociat si au constituit o societate comerciala, asa-numitele ocoale silvice.
Intr-o atare situatie, tranzactia poate fi structurata fie ca un «assest deal», adica ocolul silvic vinde padurea catre cumparator, fie ca un «share deal», cumparatorul preia ocolul silvic, proprietar al padurii”, a declarat pentru Business Standard Mona Musat, partener in cadrul casei de avocatura Musat&Asociatii, firma care a consiliat din punct de vedere legal Tornator in cadrul tranzactiei. Potrivit acesteia, una dintre particularitatile unei astfel de tranzactii consta in faptul ca statul are drept de preemptiune asupra padurilor, ceea ce inseamna ca un proprietar trebuie sa ofere intai statului dreptul de a achizitiona parcela pusa in vanzare inainte de a o vinde altcuiva. Statul trebuie sa ofere vanzatorului un pret egal si aceleasi conditii oferite de un potential cumparator. “Cand vorbim de achizitie de paduri, negocierile sunt mult mai simple, pentru ca avem de-a face cu oameni simpli si nicidecum cu fonduri internationale sofisticate, listate la bursa, spre exemplu. Dar chiar si in acest caz, o serie de aspecte sunt verificate si incluse in documentatia de achizitie. La ultima tranzactie, de exemplu, pe langa redactarea documentatiei de transfer, am efectuat si un due diligence, un raport legal asupra istoricului dreptului de proprietate, unde am revizuit documente din 1869. Desi este o tranzactie mai simpla din punct de vedere al structurii, un minim control al istoricului dreptului de proprietate se impune in orice situatie”, a mai spus Mona Musat.
Conform informatiilor disponibile, gradul de impadurire in Romania este de 26-27%, spre deosebire de tari precum Austria sau Germania, unde indicatorul atinge nivelul de peste 40%, sau de tarile nordice, unde se situeaza si la 80%.
Tornator in Romania
Compania si-ar putea tripla portofoliul de paduri din Romania in cativa ani, in functie de preturile cerute de vanzatori Surse: Compania, Business Standard, pe baza informatiilor din piata
Anul intrarii in Romania
2008
Numar de hectare achizitionate
circa 10.000
Numar total de hectare vizat
inca 10.000-20.000
Investitie pana in prezent
aprox. 50 mil. euro
Cifra de afaceri globala in 2007
63,5 mil. euro
Valoarea activelor forestiere in 2007
890 mil. euro
Fondul forestier total al Romaniei
6,3 mil. hectare
Suprafata paduri in gestiunea statului
40% din total, la finalul retrocedarilor
Acesta nu a precizat valoarea tranzactiilor deja incheiate, insa surse apropiate afacerii au precizat ca aceasta este de aproximativ 50 mil. euro. Vanzatorii au provenit din mediul privat.Miscarea este, conform informatiilor disponibile, cea mai mare investitie privata in sectorul de profil din Romania. Suprafetele achizitionate se afla in special in zona Oituz (jud. Bacau). “Vom cumpara in continuare. Trebuie sa vedem daca gasim la un pret rezonabil. Putem sa mai achizitionam inca 10.000 sau 20.000 de hectare. Vrem sa investim in padure, pentru ca apoi sa vindem lemn producatorilor locali”, a spus Henrik Nieminen. Compania vinde o parte din copaci, in timp ce planteaza altii pentru a-i inlocui. Potrivit oficialului Tornator, compania detine 600.000 de hectare de padure in Finlanda
si o suprafata de padure in Estonia, Romania fiind a treia tara din Europa unde firma si-a extins operatiunile. “Am pus pe harta toate tarile din Europa. Romania a indeplinit doua conditii foarte importante: suprafete mari de padure disponibile si proprietari persoane fizice”, a mai spus Nieminen. Romania dispune de un fond forestier de 6,3 mil. hectare, dintre care 40% se vor afla in proprietatea statului la finalul retrocedarilor.
Potrivit oficialului Tornator, firma va avea cu siguranta un country manager la nivel local, insa nu vizeaza un numar mare de angajati, intentionand sa faca outsourcing pe partea de gestiune a fondului forestier.
“Vom demara discutii cu producatori locali de mobila - dar nu numai - pentru a le furniza lemn”, a mai spus reprezentantul Tornator. Potrivit acestuia, extinderea portofoliului companiei in Romania va depinde de preturile pe care le vor practica vanzatorii.
“Ca regula, vanzatorii de paduri sunt persoane fizice, expropriati in timpul perioadei comuniste. Dar au fost si cazuri in care mai multe persoane fizice, de regula din aceeasi familie, s-au asociat si au constituit o societate comerciala, asa-numitele ocoale silvice.
Intr-o atare situatie, tranzactia poate fi structurata fie ca un «assest deal», adica ocolul silvic vinde padurea catre cumparator, fie ca un «share deal», cumparatorul preia ocolul silvic, proprietar al padurii”, a declarat pentru Business Standard Mona Musat, partener in cadrul casei de avocatura Musat&Asociatii, firma care a consiliat din punct de vedere legal Tornator in cadrul tranzactiei. Potrivit acesteia, una dintre particularitatile unei astfel de tranzactii consta in faptul ca statul are drept de preemptiune asupra padurilor, ceea ce inseamna ca un proprietar trebuie sa ofere intai statului dreptul de a achizitiona parcela pusa in vanzare inainte de a o vinde altcuiva. Statul trebuie sa ofere vanzatorului un pret egal si aceleasi conditii oferite de un potential cumparator. “Cand vorbim de achizitie de paduri, negocierile sunt mult mai simple, pentru ca avem de-a face cu oameni simpli si nicidecum cu fonduri internationale sofisticate, listate la bursa, spre exemplu. Dar chiar si in acest caz, o serie de aspecte sunt verificate si incluse in documentatia de achizitie. La ultima tranzactie, de exemplu, pe langa redactarea documentatiei de transfer, am efectuat si un due diligence, un raport legal asupra istoricului dreptului de proprietate, unde am revizuit documente din 1869. Desi este o tranzactie mai simpla din punct de vedere al structurii, un minim control al istoricului dreptului de proprietate se impune in orice situatie”, a mai spus Mona Musat.
Conform informatiilor disponibile, gradul de impadurire in Romania este de 26-27%, spre deosebire de tari precum Austria sau Germania, unde indicatorul atinge nivelul de peste 40%, sau de tarile nordice, unde se situeaza si la 80%.
Tornator in Romania
Compania si-ar putea tripla portofoliul de paduri din Romania in cativa ani, in functie de preturile cerute de vanzatori Surse: Compania, Business Standard, pe baza informatiilor din piata
Anul intrarii in Romania
2008
Numar de hectare achizitionate
circa 10.000
Numar total de hectare vizat
inca 10.000-20.000
Investitie pana in prezent
aprox. 50 mil. euro
Cifra de afaceri globala in 2007
63,5 mil. euro
Valoarea activelor forestiere in 2007
890 mil. euro
Fondul forestier total al Romaniei
6,3 mil. hectare
Suprafata paduri in gestiunea statului
40% din total, la finalul retrocedarilor
Korodi cere reducerea cu 30% a consumului de energie la nivelul UE, până în 2020
Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, a declarat, luni, că sprijină obiectivele Uniunii Europene (UE) privind creşterea surselor regenerabile în producţia de energie
după 2012 şi susţine, totodată, reducerea consumului de energie cu 30%, în loc de 20%, cum prevăd obiectivele UE.
"Consider că este necesar un acord asupra prevederilor suplimentare - trecerea la nivel UE de la o reducere de 20% la 30% -, precum şi asupra măsurilor şi mijloacelor tranzitorii necesare pentru intrarea în vigoare a unui asemenea acord", a precizat şeful Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), care vrea să solicite revizuirea tuturor angajamentelor stabilite pentru statele membre ale UE.
după 2012 şi susţine, totodată, reducerea consumului de energie cu 30%, în loc de 20%, cum prevăd obiectivele UE.
"Consider că este necesar un acord asupra prevederilor suplimentare - trecerea la nivel UE de la o reducere de 20% la 30% -, precum şi asupra măsurilor şi mijloacelor tranzitorii necesare pentru intrarea în vigoare a unui asemenea acord", a precizat şeful Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), care vrea să solicite revizuirea tuturor angajamentelor stabilite pentru statele membre ale UE.
Piaţa pensiilor private e vaccinată contra Crizei Financiare
În cinci luni, numărul participanţilor a crescut cu 600.000, iar valoarea netă a activelor – de şase ori
,Activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor, contribuţiile participanţilor fiind puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece administratorii fondurilor de pensii
Criza de pe pieţele financiare nu a marcat fondurile de pensii private din România. Conform bilanţului prezentat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), evoluţia acestora în trimestrul III a fost constantă, fără evenimente majore. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie, în sistemul pensiilor private obligatorii erau încasate contribuţii pentru 3.779.084 de persoane. Creşterea numărului de asiguraţi pentru o pensie privată obligatorie a fost spectaculoasă, cu aproape 600.000 de persoane în cinci luni, cât s-a scurs de la demararea acestui sistem.
De asemenea, valoarea
netă a activelor celor 14 fonduri de pensii private obligatorii care funcţionează pe piaţă a crescut spectaculos, de aproape 6 ori în cinci luni, respectiv de la 86,5 milioane de lei la 498,3 milioane de lei (133 de milioane de euro
). Interesantă este ponderea mare
pe care o au persoanele cu vârstă peste 35 de ani în totalul contribuabililor la fondurile private de pensii obligatorii – 35%. Deoarece în cazul lor aderarea la un fond de pensii era opţională, numărul mare de persoane înscrise arată gradul ridicat de încredere a populaţiei în acest sistem de asigurare.
Două fonduri domină 60% din piaţă
Din punct de vedere al structurii investiţiilor, se observă o tendinţă a fondurilor de a plasa banii în principal în obligaţiuni de stat şi municipale. Astfel, în iunie 2008 structura investiţiilor era următoarea: 43,1% - depozite bancare, 43,8% - obligaţiuni de stat şi municipale, 6,1% - acţiuni, 6,7% - alte valori mobiliare sau obligaţiuni corporative tranzacţionate şi 0,33% - titluri de participare OPCVM. La finele lunii septembrie, structura investiţională înregistrase transformări semnificative: doar 16,52% - depozite bancare, 63,05% - obligaţiuni de stat sau municipale, 3,42% - acţiuni, 16,92% - alte valori mobiliare sau obligaţiuni corporative tranzacţionate şi 0,0096% - titluri de participare OPCVM.
Bilanţul arată, spun specialiştii CSSPP, că criza financiară americană nu poate să pună în pericol piaţa pensiilor private obligatorii din România. Asta deoarece ponderea cumulată a instrumentelor financiare
cele mai expuse crizei financiare internaţionale s-a redus în favoarea instrumentelor mai sigure (la sfârşitul lunii septembrie titlurile de stat şi depozitele bancare cumulau 80% din structura investiţiilor). În plus, un alt element de siguranţă pentru evitarea efectelor crizei financiare asupra pieţei pensiilor private obligatorii din România îl constituie faptul că, prin lege, activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor, contribuţiile participanţilor fiind astfel puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece, la un moment dat, administratorii fondurilor de pensii sau acţionarii acestora.
În medie, la sfârşitul lunii decembrie, contribuţia unui participant a fost de 24,16 lei. Din punct de vedere al numărului de participanţi, ING are cea mai mare cotă de piaţă, respectiv 34,06%. Urmează AZT Viitorul Tău – 25,63%, Aripi – 9,18%, Pensia Viva – 7,02%, AIG – 6,43%, Interamerican – 6,1%, BCR – 3,11%, Vital – 2,96%, BRD – 2,41%, Omniforte – 1,49%, BancPost – 0,58%, OTP – 0,48%, Prima pensie – 0,37%, KD – 0,17%. Deocamdată, gestionarea fondurilor de pensii din România nu le-a adus administratorilor decât pierderi, atât anul trecut, cât şi anul acesta. Pentru cele 14 fonduri, totalul pierderilor administratorilor a fost de 59,18 milioane de lei.
,Activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor, contribuţiile participanţilor fiind puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece administratorii fondurilor de pensii
Criza de pe pieţele financiare nu a marcat fondurile de pensii private din România. Conform bilanţului prezentat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), evoluţia acestora în trimestrul III a fost constantă, fără evenimente majore. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie, în sistemul pensiilor private obligatorii erau încasate contribuţii pentru 3.779.084 de persoane. Creşterea numărului de asiguraţi pentru o pensie privată obligatorie a fost spectaculoasă, cu aproape 600.000 de persoane în cinci luni, cât s-a scurs de la demararea acestui sistem.
De asemenea, valoarea
netă a activelor celor 14 fonduri de pensii private obligatorii care funcţionează pe piaţă a crescut spectaculos, de aproape 6 ori în cinci luni, respectiv de la 86,5 milioane de lei la 498,3 milioane de lei (133 de milioane de euro
). Interesantă este ponderea mare
pe care o au persoanele cu vârstă peste 35 de ani în totalul contribuabililor la fondurile private de pensii obligatorii – 35%. Deoarece în cazul lor aderarea la un fond de pensii era opţională, numărul mare de persoane înscrise arată gradul ridicat de încredere a populaţiei în acest sistem de asigurare.
Două fonduri domină 60% din piaţă
Din punct de vedere al structurii investiţiilor, se observă o tendinţă a fondurilor de a plasa banii în principal în obligaţiuni de stat şi municipale. Astfel, în iunie 2008 structura investiţiilor era următoarea: 43,1% - depozite bancare, 43,8% - obligaţiuni de stat şi municipale, 6,1% - acţiuni, 6,7% - alte valori mobiliare sau obligaţiuni corporative tranzacţionate şi 0,33% - titluri de participare OPCVM. La finele lunii septembrie, structura investiţională înregistrase transformări semnificative: doar 16,52% - depozite bancare, 63,05% - obligaţiuni de stat sau municipale, 3,42% - acţiuni, 16,92% - alte valori mobiliare sau obligaţiuni corporative tranzacţionate şi 0,0096% - titluri de participare OPCVM.
Bilanţul arată, spun specialiştii CSSPP, că criza financiară americană nu poate să pună în pericol piaţa pensiilor private obligatorii din România. Asta deoarece ponderea cumulată a instrumentelor financiare
cele mai expuse crizei financiare internaţionale s-a redus în favoarea instrumentelor mai sigure (la sfârşitul lunii septembrie titlurile de stat şi depozitele bancare cumulau 80% din structura investiţiilor). În plus, un alt element de siguranţă pentru evitarea efectelor crizei financiare asupra pieţei pensiilor private obligatorii din România îl constituie faptul că, prin lege, activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor, contribuţiile participanţilor fiind astfel puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece, la un moment dat, administratorii fondurilor de pensii sau acţionarii acestora.
În medie, la sfârşitul lunii decembrie, contribuţia unui participant a fost de 24,16 lei. Din punct de vedere al numărului de participanţi, ING are cea mai mare cotă de piaţă, respectiv 34,06%. Urmează AZT Viitorul Tău – 25,63%, Aripi – 9,18%, Pensia Viva – 7,02%, AIG – 6,43%, Interamerican – 6,1%, BCR – 3,11%, Vital – 2,96%, BRD – 2,41%, Omniforte – 1,49%, BancPost – 0,58%, OTP – 0,48%, Prima pensie – 0,37%, KD – 0,17%. Deocamdată, gestionarea fondurilor de pensii din România nu le-a adus administratorilor decât pierderi, atât anul trecut, cât şi anul acesta. Pentru cele 14 fonduri, totalul pierderilor administratorilor a fost de 59,18 milioane de lei.
Preţul petrolului a crescut la 74 dolari/baril, în aşteptarea deciziei OPEC
Ţiţeiul s-a scumpit cu peste 2 dolari, până la 74 dolari/baril, în contextul în care traderii se aşteaptă ca Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) să reducă producţia săptămâna aceasta, pentru a sprijini preţul petrolului, ce a scăzut cu mai mult de 50% în numai trei luni, arată Reuters,
Pe piaţa Nymex din New York, preţul petrolului a crescut cu 2,15 dolari, la 74 dolari/baril, după o altă creştere de vineri, cu 2 dolari, până la 71,85 dolari
/baril. Ţiţeiul tranzacţionat pe piaţa londoneză s-a scumpit cu 1,59 dolari, la 71,19 dolari/baril.
Totuşi, traderii arată că o posibilă reducere a producţiei, luată în cadrul întrunirii OPEC din 24 octombrie, nu ar îndepărta îngrijorările din piaţă legate de scăderea cererii de petrol, din Statele Unite până în China, ceea ce ar limita creşterea preţului petrolului.
Preţul petrolului a atins cel mai mare
nivel, de 147 dolari/baril, la mijlocul lunii iulie şi a scăzut săptămâna trecută până la cel mai mic nivel al ultimelor 16 luni, de 68,57 dolari/baril, din cauza temerilor că o recesiune pe piaţa americană va duce la o cerere şi mai mică de ţiţei.
Pe piaţa Nymex din New York, preţul petrolului a crescut cu 2,15 dolari, la 74 dolari/baril, după o altă creştere de vineri, cu 2 dolari, până la 71,85 dolari
/baril. Ţiţeiul tranzacţionat pe piaţa londoneză s-a scumpit cu 1,59 dolari, la 71,19 dolari/baril.
Totuşi, traderii arată că o posibilă reducere a producţiei, luată în cadrul întrunirii OPEC din 24 octombrie, nu ar îndepărta îngrijorările din piaţă legate de scăderea cererii de petrol, din Statele Unite până în China, ceea ce ar limita creşterea preţului petrolului.
Preţul petrolului a atins cel mai mare
nivel, de 147 dolari/baril, la mijlocul lunii iulie şi a scăzut săptămâna trecută până la cel mai mic nivel al ultimelor 16 luni, de 68,57 dolari/baril, din cauza temerilor că o recesiune pe piaţa americană va duce la o cerere şi mai mică de ţiţei.
sâmbătă, 2 mai 2009
JO 2008: Fosti campioni olimpici, decorati de presedintele Traian Basescu
ai mulţi foşti campioni olimpici ai României, nume mari
care s-au impus în istoria sportului românesc prin performanţele avute de-a lungul anilor, au fost decoraţi, marţi, de preşedintele Traian Băsescu, într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Cotroceni, cu aproximativ două săptămâni înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Beijing.
"V-am decernat aceste medalii nu pentru că am vrut eu, ci pentru că aţi vrut dumneavoastră cele mai înalte decoraţii ale statului român care sunt destinate recunoaşterii din partea statului a performanţei sportive. Ar fi greu să nominalizez pe cineva. Dumneavoastră sunteţi unii dintre acei români cu care ne mândrim şi cu care se mândreşte orice român", le-a spus şeful statului celor foştilor sportivi olimpici.
Menţionând că ceremonia are loc cu doar câteva zile înainte de Olimpiada de la Beijing, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat încrederea că cei care au preluat ştafeta de la foştii olimpici vor "completa lista de mari campioni ai României".
Potrivit
şefului statului, titlul de campion olimpic înnobilează pe viaţă orice om şi naţiunile din care campionii olimpici fac parte.
Traian Băsescu le-a mulţumit, cu acest prilej, sportivilor şi antrenorilor pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei şi pentru tot ceea ce au făcut pentru România.
"Vă asigur de toată dragostea şi respectul meu", le-a transmis preşedintele.
Ordinul şi Medalia "Meritul Sportiv" clasa I a fost decernat, marţi, foştilor mari sportivi Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaş, Simona Amânar, Leon Rotman, Olga Homeghi-Bularda, Lavina Miloşovici, Ioana Olteanu-Călin, Diana Mocanu, Serghei Covaliov, Sanda Toma, Corneliu Ion, Cristiana Grigoraş, Magdalena Dumitrache, Florin Popescu, Mitică Pricop, Loredana Boboc, Maria Olaru, Andreea Răducan, Marius Urzică şi foştilor antrenori Mariana Bitang, Octavian Bellu şi Nicolae Ghioga.
Vorbind în numele olimpicilor, canotoarea Elisabeta Lipă i-a mulţumit şefului statului pentru faptul că este alături de sportul românesc. "Chiar dacă am primit numeroase trofee şi distincţii, vă mulţumim pentru faptul că v-aţi gândit să ne oferiţi cea mai înaltă distincţie sportivă, "Meritul Sportiv" clasa I, distincţie pe care niciunul dintre cei prezenţi astăzi aici nu o are", a spus Lipă.
Ea arătat că foştii sportivi şi antrenori ai Lotului olimpic se simt onoraţi pentru faptul că, după retragerea din activitatea
sportivă, meritele le sunt recunoscute.
"Faptul că România este recunoscută în străinătate şi prin numele unor sportivi români înseamnă că sportul românesc şi-a făcut pe deplin datoria. Sperăm că şi după Beijing să ne reîntâlnim în această sală şi să asistăm la decorarea noilor campioni olimpici", a arătat Elisabeta Lipă.
care s-au impus în istoria sportului românesc prin performanţele avute de-a lungul anilor, au fost decoraţi, marţi, de preşedintele Traian Băsescu, într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Cotroceni, cu aproximativ două săptămâni înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Beijing.
"V-am decernat aceste medalii nu pentru că am vrut eu, ci pentru că aţi vrut dumneavoastră cele mai înalte decoraţii ale statului român care sunt destinate recunoaşterii din partea statului a performanţei sportive. Ar fi greu să nominalizez pe cineva. Dumneavoastră sunteţi unii dintre acei români cu care ne mândrim şi cu care se mândreşte orice român", le-a spus şeful statului celor foştilor sportivi olimpici.
Menţionând că ceremonia are loc cu doar câteva zile înainte de Olimpiada de la Beijing, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat încrederea că cei care au preluat ştafeta de la foştii olimpici vor "completa lista de mari campioni ai României".
Potrivit
şefului statului, titlul de campion olimpic înnobilează pe viaţă orice om şi naţiunile din care campionii olimpici fac parte.
Traian Băsescu le-a mulţumit, cu acest prilej, sportivilor şi antrenorilor pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei şi pentru tot ceea ce au făcut pentru România.
"Vă asigur de toată dragostea şi respectul meu", le-a transmis preşedintele.
Ordinul şi Medalia "Meritul Sportiv" clasa I a fost decernat, marţi, foştilor mari sportivi Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaş, Simona Amânar, Leon Rotman, Olga Homeghi-Bularda, Lavina Miloşovici, Ioana Olteanu-Călin, Diana Mocanu, Serghei Covaliov, Sanda Toma, Corneliu Ion, Cristiana Grigoraş, Magdalena Dumitrache, Florin Popescu, Mitică Pricop, Loredana Boboc, Maria Olaru, Andreea Răducan, Marius Urzică şi foştilor antrenori Mariana Bitang, Octavian Bellu şi Nicolae Ghioga.
Vorbind în numele olimpicilor, canotoarea Elisabeta Lipă i-a mulţumit şefului statului pentru faptul că este alături de sportul românesc. "Chiar dacă am primit numeroase trofee şi distincţii, vă mulţumim pentru faptul că v-aţi gândit să ne oferiţi cea mai înaltă distincţie sportivă, "Meritul Sportiv" clasa I, distincţie pe care niciunul dintre cei prezenţi astăzi aici nu o are", a spus Lipă.
Ea arătat că foştii sportivi şi antrenori ai Lotului olimpic se simt onoraţi pentru faptul că, după retragerea din activitatea
sportivă, meritele le sunt recunoscute.
"Faptul că România este recunoscută în străinătate şi prin numele unor sportivi români înseamnă că sportul românesc şi-a făcut pe deplin datoria. Sperăm că şi după Beijing să ne reîntâlnim în această sală şi să asistăm la decorarea noilor campioni olimpici", a arătat Elisabeta Lipă.
Puzzle cu Paris Hilton şi copaci cu ochi galbeni
xpoziţia "On the spot" a artiştilor Suzana Dan, Botond Ferenczy şi Istvan Laszlo este deschisă la Anaid Art Gallery din Bucureşti, până la 1 septembrie.
Cum intri în galeria de pe strada Slobozia nr. 34 şi urci scările, la stânga, dai cu ochii de un bărbat care stă pe scaun
, cu privirea plecată.
Pentru câteva clipe chiar ai impresia că este real şi te aştepţi să se ridice să îţi prezinte expoziţia. Doar că bărbatul, îmbrăcat în costum, cu pantofii lustruiţi, cu şapcă muncitorească pe cap şi ochelari pe nas
, este de neclintit, fiind doar un manechin, cu faţa fixată pe o bormaşină.
Performance-ul a fost gândit de artistul Istvan Laszlo, care trăieşte şi lucrează în Dublin şi Târgu Mureş. Manechinul lui "s-a plimbat" prin mai multe locuri, fiind fotografiat în diferite ipostaze. Imaginile îl arată într-o fabrică, lucrând la o maşinărie veche, într-o cramă, apoi lângă un morman de lemne şi pe o bancă, în parc.
Într-un filmuleţ proiectat pe perete îl vedem la un târg de vechituri, pe un scaun, "vânzând" diverse chilipiruri pe o pânză întinsă pe pământ. Istvan Laszlo ne-a spus că oamenii chiar l-au întrebat pe manechin cât costă nu ştiu ce obiect şi au încercat să converseze cu el.
Patru pitici o plâng pe Barbie
Pe doi pereţi mov sunt lucrările Suzanei Dan, în culori vii
: roz, verde sau portocaliu. Pe podea, sunt scrise titlurile picturilor: "parishiltonfuckingloveey!", "parishiltonchihuahua!" sau "I love Barbara and Barbara loved the dogs (1,2)".
Pe o muzică obsedantă, piticii cu scufii aurii o plâng cu lacrimi albe pe Barbie cea "mâncată de câini", aşezată într-o cutie, cu mâinile şi picioarele ciuntite.
De jur-împrejur, au fost împrăştiaţi trandafiri negri din plastic. În ciuda unei jumătăţi de perete, vopsită în negru şi a celeilate jumătăţi unde predomină aceeaşi culoare, personajale lui Botond Ferenczy descriu "o lume jucăuşă, hilară, aflată la limita dintre urban trendy şi children playground", a apreciat curatorul expoziţiei, Diana Dochia.
Cum intri în galeria de pe strada Slobozia nr. 34 şi urci scările, la stânga, dai cu ochii de un bărbat care stă pe scaun
, cu privirea plecată.
Pentru câteva clipe chiar ai impresia că este real şi te aştepţi să se ridice să îţi prezinte expoziţia. Doar că bărbatul, îmbrăcat în costum, cu pantofii lustruiţi, cu şapcă muncitorească pe cap şi ochelari pe nas
, este de neclintit, fiind doar un manechin, cu faţa fixată pe o bormaşină.
Performance-ul a fost gândit de artistul Istvan Laszlo, care trăieşte şi lucrează în Dublin şi Târgu Mureş. Manechinul lui "s-a plimbat" prin mai multe locuri, fiind fotografiat în diferite ipostaze. Imaginile îl arată într-o fabrică, lucrând la o maşinărie veche, într-o cramă, apoi lângă un morman de lemne şi pe o bancă, în parc.
Într-un filmuleţ proiectat pe perete îl vedem la un târg de vechituri, pe un scaun, "vânzând" diverse chilipiruri pe o pânză întinsă pe pământ. Istvan Laszlo ne-a spus că oamenii chiar l-au întrebat pe manechin cât costă nu ştiu ce obiect şi au încercat să converseze cu el.
Patru pitici o plâng pe Barbie
Pe doi pereţi mov sunt lucrările Suzanei Dan, în culori vii
: roz, verde sau portocaliu. Pe podea, sunt scrise titlurile picturilor: "parishiltonfuckingloveey!", "parishiltonchihuahua!" sau "I love Barbara and Barbara loved the dogs (1,2)".
Pe o muzică obsedantă, piticii cu scufii aurii o plâng cu lacrimi albe pe Barbie cea "mâncată de câini", aşezată într-o cutie, cu mâinile şi picioarele ciuntite.
De jur-împrejur, au fost împrăştiaţi trandafiri negri din plastic. În ciuda unei jumătăţi de perete, vopsită în negru şi a celeilate jumătăţi unde predomină aceeaşi culoare, personajale lui Botond Ferenczy descriu "o lume jucăuşă, hilară, aflată la limita dintre urban trendy şi children playground", a apreciat curatorul expoziţiei, Diana Dochia.
România la Frankfurt
La cel mai mare
târg de carte din lume, cel de la Frankfurt, vor fi anul acest 31 de edituri, instituţii de cultură sau societăţi din România. La manifestarea care se desfăşoară între 15-19 octombrie şi la care invitat special va fi Turcia, România a achiziţionat un stat de 150 de metri pătraţi, cu 50 mai mare decât la ediţia precedentă.
Vor fi acolo două agenţii literare (Simona Kessler International şi Sun), majoritatea editurilor cunoscute, câteva edituri mici şi producătorul de soft-uri educaţionale Intuitext. Pe lista participanţilor, publicată pe site-ul oficial apar: Adevărul Holding, All, Aramis, Ars Longa, Cartea Românească, Comunicare.ro, Corint, Curtea Veche, Enciclopedia Rao, Niculescu, Paralela 45, Publica, Egmont, Humanitas, Institutul European, Minerva, Nemira, Prior Books Distributors, RAO, Monitorul Oficial, Lider, Polirom, Igloo Media, Vremea, Vivaldi şi editura Universităţii Bucureşti. Din lista de participanţi nu putea să lipsească, ca şi anul trecut cînd i s-a rezervat un loc în centrul pavilionului românesc, „binecunoscuta şi importanta” editură a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
târg de carte din lume, cel de la Frankfurt, vor fi anul acest 31 de edituri, instituţii de cultură sau societăţi din România. La manifestarea care se desfăşoară între 15-19 octombrie şi la care invitat special va fi Turcia, România a achiziţionat un stat de 150 de metri pătraţi, cu 50 mai mare decât la ediţia precedentă.
Vor fi acolo două agenţii literare (Simona Kessler International şi Sun), majoritatea editurilor cunoscute, câteva edituri mici şi producătorul de soft-uri educaţionale Intuitext. Pe lista participanţilor, publicată pe site-ul oficial apar: Adevărul Holding, All, Aramis, Ars Longa, Cartea Românească, Comunicare.ro, Corint, Curtea Veche, Enciclopedia Rao, Niculescu, Paralela 45, Publica, Egmont, Humanitas, Institutul European, Minerva, Nemira, Prior Books Distributors, RAO, Monitorul Oficial, Lider, Polirom, Igloo Media, Vremea, Vivaldi şi editura Universităţii Bucureşti. Din lista de participanţi nu putea să lipsească, ca şi anul trecut cînd i s-a rezervat un loc în centrul pavilionului românesc, „binecunoscuta şi importanta” editură a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Teodor Baconsky: Lumea de azi e teribil de nesăbuită
Diplomatul şi scriitorul Teodor Baconsky analizează râsul, de la ipostaza profană la cea sacră, din lumea bizantină până în ziua de astăzi. El a publicat cartea « Râsul patriarhilor »
Teodor Baconsky, ambasadorul României la Paris, specializat în antropologie religioasă şi istorie comparată a religiilor, a publicat, la Humanitas, cartea «Râsul patriarhilor», versiune prescurtată a lucrării sale de doctorat de la Sorbona.
De la semantica râsului în Biblie, la râsul feminin, la râsul smintitului şi râsul exorcizant, până la râsul în faţa morţii, Baconsky analizează râsul de la profan la sacru, în Bizanţ, ca teatru al sfinţeniei, ajungând la Sfinţii mimi şi la nebunii întru Christos.
Volumul a fost publicat parţial şi la Paris, în 1996, sub titlul «Le rire des Peres» şi, în versiune românească integrală, sub titlul: «Râsul Patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană» (editura Anastasia, 1996), cu o prefaţă de Andrei Pleşu.
EVZ: Râsul este o formă de exorcizare?
Teodor Baconsky: Omul e unica fiinţă capabilă să râdă. Primatele au uneori expresii fizionomice asemănătoare cu râsul, însă nu râd cu adevărat, căci nu percep comicul intrinsec al existenţei. De vreme ce râsul diminuează frica de viaţă şi de moarte, omul a căutat să-l ia în râs până şi pe diavol. Prin urmare, da, râsul are şi o funcţie de exorcizare, de alungare a ”răului”. Când râdem, o facem şi pentru a dovedi că ţinem sub control sursa tensiunilor noastre. Cartea mea cuprinde un capitol dedicat ”râsului exorcizant”, aşa cum apare el în textele despre Părinţii Pustiei.
Cât este îngăduit să râdă omului religios?
„Homo religiosus” are deopotrivă dreptul, plăcerea şi ocazia de a râde. Numai că nu râde oricum, oriunde, de orice şi de oricine. Fie că ne referim la creştinism sau la orice altă mare
religie, observăm că individul credincios e instruit pentru a practica măsura. Râsul figurează în literatura patristică, numai că e strict codificat. Figurile exemplare – sfinţi, episcopi, monahi – transmit, prin deriziune, un mesaj precis. În aria iudeo-creştină, râsul a fost mai degrabă reprimat. Nu se face să râzi în sinagogă sau în biserică. Pentru autorităţile creştine din primele secole, râsul se însoţeşte automat cu lăcomia, cu desfrânarea etc. Au fost şi Părinţi ai Bisericii apropiaţi de etica greco-latină şi deci mai îngăduitori cu reflexul de a râde. Un exemplu ar fi Clement Alexandrinul, care s-a ferit să ”demonizeze” râsul. Pentru el, hohoteala excesivă nu era decât un semn de proastă creştere.
Ironia metafizică, omagiul îndoielii
Cum definiţi ironia metafizică? Dar râsul nebunilor întru Christos?
Aş spune că ironia metafizică e omagiul pe care îndoiala îl aduce nevoii noastre de a fi siguri că Dumnezeu... nu ne-a uitat. Râsul ”nebunilor întru Christos”, de care m-am ocupat în cartea mea, ţine de acest registru. Pomenitele personalităţi religioase simulau nebunia pentru a denunţa ipocrizia socială, dar şi pentru a depăşi limitele omenescului. Biserica i-a pus în calendar, dar nu a încurajat pe nimeni să-i imite. Oricum, cred că avem de câştigat studiind motivaţiile din spatele isprăvilor adesea şocante pe care le au la activ.
Cum a evoluat râsul în cultura religioasă bizantină?
Cultura bizantină e combinaţia dintre Atena, Roma şi Ierusalim. A mers în general pe o linie sobră, dar a perpetuat şi plăcerile vieţii: jocurile de circ, teatrul, petrecerile populare, completate (în cazul elitelor) prin lecturi, vânătoare, aventură militară sau intrigă politică. Graţie cercetării pe care am făcut-o, am desenat graficul râsului în societatea romano-bizantină. Perioadele permisive au alternat cu cele rigoriste. Mi-a devenit limpede că idealul ascetic promovat de cler şi în mediile călugăreşti nu a corespuns niciodată realităţii mai largi. Bizantinii căutau să-şi disciplineze râsul, dar erau prea rafinaţi pentru a trăi pe jumătate. Ce-i drept, după secolul XII, când Imperiul bizantin declină, lumea devine mai austeră şi pofta de a râde face treptat loc unei morale ”apocaliptice”.
Fostul « Occident » râde pe săturate
Cum vă explicaţi tristeţea din spatele zâmbetului unui clovn? Pot fi actorii într-adevăr sanctificaţi?
Clovnul apare ca un specialist al ironiei metafizice, de care vorbeaţi. În ce-i priveşte pe sfinţii-mimi (actori păgâni convertiţi pe scenă, în timp
ce parodiau botezul), ei ne demonstrează capacitatea şi voinţa creştinismului răsăritean de a ”evangheliza” toate meseriile. E aici un foarte lăudabil semn de ”liberalism” teologic.
Cum râd occidentalii în societatea contemporană?
Fostul ”Occident” (adică UE de astăzi) râde pe săturate, dat fiind că democraţia a pătruns în toate pliurile vieţii colective. Râsul contemporan exprimă atât sporirea timpului liber, cât şi societatea-spectacol, în care ”transparenţa” duce la exhibiţionism. Dată fiind misiunea mea la Paris, caut desigur să contribui, din prima linie, la dezvoltarea relaţiilor româno-franceze. Şi încerc să-mi păstrez umorul, tocmai pentru că lumea de azi e ridicol de nesăbuită.
Teodor Baconsky, ambasadorul României la Paris, specializat în antropologie religioasă şi istorie comparată a religiilor, a publicat, la Humanitas, cartea «Râsul patriarhilor», versiune prescurtată a lucrării sale de doctorat de la Sorbona.
De la semantica râsului în Biblie, la râsul feminin, la râsul smintitului şi râsul exorcizant, până la râsul în faţa morţii, Baconsky analizează râsul de la profan la sacru, în Bizanţ, ca teatru al sfinţeniei, ajungând la Sfinţii mimi şi la nebunii întru Christos.
Volumul a fost publicat parţial şi la Paris, în 1996, sub titlul «Le rire des Peres» şi, în versiune românească integrală, sub titlul: «Râsul Patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană» (editura Anastasia, 1996), cu o prefaţă de Andrei Pleşu.
EVZ: Râsul este o formă de exorcizare?
Teodor Baconsky: Omul e unica fiinţă capabilă să râdă. Primatele au uneori expresii fizionomice asemănătoare cu râsul, însă nu râd cu adevărat, căci nu percep comicul intrinsec al existenţei. De vreme ce râsul diminuează frica de viaţă şi de moarte, omul a căutat să-l ia în râs până şi pe diavol. Prin urmare, da, râsul are şi o funcţie de exorcizare, de alungare a ”răului”. Când râdem, o facem şi pentru a dovedi că ţinem sub control sursa tensiunilor noastre. Cartea mea cuprinde un capitol dedicat ”râsului exorcizant”, aşa cum apare el în textele despre Părinţii Pustiei.
Cât este îngăduit să râdă omului religios?
„Homo religiosus” are deopotrivă dreptul, plăcerea şi ocazia de a râde. Numai că nu râde oricum, oriunde, de orice şi de oricine. Fie că ne referim la creştinism sau la orice altă mare
religie, observăm că individul credincios e instruit pentru a practica măsura. Râsul figurează în literatura patristică, numai că e strict codificat. Figurile exemplare – sfinţi, episcopi, monahi – transmit, prin deriziune, un mesaj precis. În aria iudeo-creştină, râsul a fost mai degrabă reprimat. Nu se face să râzi în sinagogă sau în biserică. Pentru autorităţile creştine din primele secole, râsul se însoţeşte automat cu lăcomia, cu desfrânarea etc. Au fost şi Părinţi ai Bisericii apropiaţi de etica greco-latină şi deci mai îngăduitori cu reflexul de a râde. Un exemplu ar fi Clement Alexandrinul, care s-a ferit să ”demonizeze” râsul. Pentru el, hohoteala excesivă nu era decât un semn de proastă creştere.
Ironia metafizică, omagiul îndoielii
Cum definiţi ironia metafizică? Dar râsul nebunilor întru Christos?
Aş spune că ironia metafizică e omagiul pe care îndoiala îl aduce nevoii noastre de a fi siguri că Dumnezeu... nu ne-a uitat. Râsul ”nebunilor întru Christos”, de care m-am ocupat în cartea mea, ţine de acest registru. Pomenitele personalităţi religioase simulau nebunia pentru a denunţa ipocrizia socială, dar şi pentru a depăşi limitele omenescului. Biserica i-a pus în calendar, dar nu a încurajat pe nimeni să-i imite. Oricum, cred că avem de câştigat studiind motivaţiile din spatele isprăvilor adesea şocante pe care le au la activ.
Cum a evoluat râsul în cultura religioasă bizantină?
Cultura bizantină e combinaţia dintre Atena, Roma şi Ierusalim. A mers în general pe o linie sobră, dar a perpetuat şi plăcerile vieţii: jocurile de circ, teatrul, petrecerile populare, completate (în cazul elitelor) prin lecturi, vânătoare, aventură militară sau intrigă politică. Graţie cercetării pe care am făcut-o, am desenat graficul râsului în societatea romano-bizantină. Perioadele permisive au alternat cu cele rigoriste. Mi-a devenit limpede că idealul ascetic promovat de cler şi în mediile călugăreşti nu a corespuns niciodată realităţii mai largi. Bizantinii căutau să-şi disciplineze râsul, dar erau prea rafinaţi pentru a trăi pe jumătate. Ce-i drept, după secolul XII, când Imperiul bizantin declină, lumea devine mai austeră şi pofta de a râde face treptat loc unei morale ”apocaliptice”.
Fostul « Occident » râde pe săturate
Cum vă explicaţi tristeţea din spatele zâmbetului unui clovn? Pot fi actorii într-adevăr sanctificaţi?
Clovnul apare ca un specialist al ironiei metafizice, de care vorbeaţi. În ce-i priveşte pe sfinţii-mimi (actori păgâni convertiţi pe scenă, în timp
ce parodiau botezul), ei ne demonstrează capacitatea şi voinţa creştinismului răsăritean de a ”evangheliza” toate meseriile. E aici un foarte lăudabil semn de ”liberalism” teologic.
Cum râd occidentalii în societatea contemporană?
Fostul ”Occident” (adică UE de astăzi) râde pe săturate, dat fiind că democraţia a pătruns în toate pliurile vieţii colective. Râsul contemporan exprimă atât sporirea timpului liber, cât şi societatea-spectacol, în care ”transparenţa” duce la exhibiţionism. Dată fiind misiunea mea la Paris, caut desigur să contribui, din prima linie, la dezvoltarea relaţiilor româno-franceze. Şi încerc să-mi păstrez umorul, tocmai pentru că lumea de azi e ridicol de nesăbuită.
Sighişoara se pregăteşte de bal
ochii din mătase şi dantelă, crinoline largi şi măşti inedite, armuri şi săbii, prinţi şi prinţese vor reînvia atmosfera burgului medieval, în perioada 25-27 iulie, la a XVI-a ediţie a Festivalului „Sighişoara Medievală", pentru care organi-zatorii au pus la bătaie un buget de peste 450.000 de lei. Scopul urmărit este întâlnirea publicului cu diferitele manifestări ale artei medievale: joc, teatru, poezie, dans şi muzică veche.
Festivalul va avea ca motiv central masca. Pe site-ul Primăriei Sighişoarei, edilul Ioan Dorin Dăneşan declară că epocile medievale au avut şi această caracteristică a chipului ascuns, care încearcă să facă lumea mai bună, oferindu-i speranţă.
„Pirandelo spune că omul are nevoie întotdeauna de o mască în spatele căreia să îşi ascundă intimitatea şi forţa creatoare. Prezentul şi trecutul, în curgere continuă, aduc în calea noastră situaţii de viaţă care cer anumite atitudini. Aflat în astfel de situaţii, omul accesează masca", adaugă acesta.
Măşti autentice
Organizatorii Festivalului Sighişoara Medievală vor pune la dispoziţia vizitatorilor 35.000 de bilete, iar fiecare cumpărător va fi îndrumat de către comercianţii de măşti, în aşa fel încât turiştii vor putea intra imediat în posesia măştii dorite. Dar nu numai ei. Şi actorii vor avea chipurile acoperite cu măşti autentice veneţiene, evenimentul
dorindu-se a fi un continuator al tradiţiilor culturale europene, înrudindu-se cu evenimentul veneţian.
De altfel, prima noapte a Festivalului Sighişoara Medievală va purta titlul „Noaptea Măştilor de Carnaval", iar de anul viitor, primarul oraşului intenţionează să transforme festivalul într-un carnaval medieval, care să dureze o săptămână, la fel ca alte manifestări de gen din Europa, Veneţia sau Tabor (Cehia). Pe de altă parte, alături de artiştii autohtoni, la evenimentele culturale din cadrul festivalului vor participa şi trupe din mai multe ţări europene, precum Italia, Grecia şi Polonia.
Mister medieval european
Tema ediţiei din acest an a festivalului este „Tradiţie culturală şi mister medieval european", care îşi propune să reconstituie pentru trei zile atmosfera Epocii Medievale, să fie o punte de legătură între trecut şi prezent şi, în egală măsură, o destinaţie atractivă pentru cei pasionaţi de artă şi istorie.
Vineri, 25 iulie 2008, de la ora 16.00, evenimentul va debuta cu parada cimpoaielor şi tulnicelor, care va avea loc în Sala Festivă a Primăriei. Tot aici, de la ora 16.45, publicul va putea urmări un recital al grupului din Hunedoara, Huniadi Cantores, care, de la înfiinţarea sa din 2004, şi-a dorit să promoveze imaginea Castelului Huniazilor şi să popularizeze legende din istoria locului prin prezentarea de lucrări muzicale din perioada Renaşterii.
Festivalul va avea ca motiv central masca. Pe site-ul Primăriei Sighişoarei, edilul Ioan Dorin Dăneşan declară că epocile medievale au avut şi această caracteristică a chipului ascuns, care încearcă să facă lumea mai bună, oferindu-i speranţă.
„Pirandelo spune că omul are nevoie întotdeauna de o mască în spatele căreia să îşi ascundă intimitatea şi forţa creatoare. Prezentul şi trecutul, în curgere continuă, aduc în calea noastră situaţii de viaţă care cer anumite atitudini. Aflat în astfel de situaţii, omul accesează masca", adaugă acesta.
Măşti autentice
Organizatorii Festivalului Sighişoara Medievală vor pune la dispoziţia vizitatorilor 35.000 de bilete, iar fiecare cumpărător va fi îndrumat de către comercianţii de măşti, în aşa fel încât turiştii vor putea intra imediat în posesia măştii dorite. Dar nu numai ei. Şi actorii vor avea chipurile acoperite cu măşti autentice veneţiene, evenimentul
dorindu-se a fi un continuator al tradiţiilor culturale europene, înrudindu-se cu evenimentul veneţian.
De altfel, prima noapte a Festivalului Sighişoara Medievală va purta titlul „Noaptea Măştilor de Carnaval", iar de anul viitor, primarul oraşului intenţionează să transforme festivalul într-un carnaval medieval, care să dureze o săptămână, la fel ca alte manifestări de gen din Europa, Veneţia sau Tabor (Cehia). Pe de altă parte, alături de artiştii autohtoni, la evenimentele culturale din cadrul festivalului vor participa şi trupe din mai multe ţări europene, precum Italia, Grecia şi Polonia.
Mister medieval european
Tema ediţiei din acest an a festivalului este „Tradiţie culturală şi mister medieval european", care îşi propune să reconstituie pentru trei zile atmosfera Epocii Medievale, să fie o punte de legătură între trecut şi prezent şi, în egală măsură, o destinaţie atractivă pentru cei pasionaţi de artă şi istorie.
Vineri, 25 iulie 2008, de la ora 16.00, evenimentul va debuta cu parada cimpoaielor şi tulnicelor, care va avea loc în Sala Festivă a Primăriei. Tot aici, de la ora 16.45, publicul va putea urmări un recital al grupului din Hunedoara, Huniadi Cantores, care, de la înfiinţarea sa din 2004, şi-a dorit să promoveze imaginea Castelului Huniazilor şi să popularizeze legende din istoria locului prin prezentarea de lucrări muzicale din perioada Renaşterii.
Dramoletă cu parfum proletar în Făinari
folosit iubita ca prostituată.
Patronul unor cabinete de masaj erotic a fost împuşcat marţi în locuinţa sa de pe Strada Făinari din sectorul 2 al Capitalei, de un angajat nemulţumit. Agresorul se numeşte Bombi Niţă şi susţine că fostul şef, E.V., i-ar fi datorat 2.000 de euro şi i-ar fi folosit concubina, pe L.B., ca prostituată, în salonul său de masaj erotic.
Bombi Niţă are 39 de ani şi este domiciliat în comuna Plătăreşti, din judeţul Călăraşi. Acesta avea interdicţie judecătorească de a intra în Bucureşti până în 2011. Agresorul fusese condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt din apartamente
, eliberându-se din penitenciar anul trecut.
Niţă s-a dus
, marţi, la locuinţa patronului, pentru a-i reproşa că nu îi restituie o datorie de 2.000 de euro. După ce soţia patronului a deschis uşa apartamentului, agresorul a intrat în locuinţă şi a tras în direcţia acestuia cinci focuri, în timp ce în camera alăturată erau cei doi copii
ai victimei, de şase, respectiv de şapte ani. Pistolul folosit, un Magnum cu bile şi pulbere, a ţintit capul şi pieptul victimei.
Patronul a suferit mai multe leziuni, dintre care mai grave la umăr şi antebraţ, şi a fost dus de o ambulanţă până la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Agresorul a fost reţinut pentru cercetări la sediul Secţiei 6 Poliţie. El a declarat anchetatorilor că a cumpărat pistolul cu 400 de euro, de la un necunoscut, în timp ce mergea cu trenul. Potrivit
poliţiei, victima este stabilă, fiind internată la Spitalul Floreasca.
Patronul unor cabinete de masaj erotic a fost împuşcat marţi în locuinţa sa de pe Strada Făinari din sectorul 2 al Capitalei, de un angajat nemulţumit. Agresorul se numeşte Bombi Niţă şi susţine că fostul şef, E.V., i-ar fi datorat 2.000 de euro şi i-ar fi folosit concubina, pe L.B., ca prostituată, în salonul său de masaj erotic.
Bombi Niţă are 39 de ani şi este domiciliat în comuna Plătăreşti, din judeţul Călăraşi. Acesta avea interdicţie judecătorească de a intra în Bucureşti până în 2011. Agresorul fusese condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt din apartamente
, eliberându-se din penitenciar anul trecut.
Niţă s-a dus
, marţi, la locuinţa patronului, pentru a-i reproşa că nu îi restituie o datorie de 2.000 de euro. După ce soţia patronului a deschis uşa apartamentului, agresorul a intrat în locuinţă şi a tras în direcţia acestuia cinci focuri, în timp ce în camera alăturată erau cei doi copii
ai victimei, de şase, respectiv de şapte ani. Pistolul folosit, un Magnum cu bile şi pulbere, a ţintit capul şi pieptul victimei.
Patronul a suferit mai multe leziuni, dintre care mai grave la umăr şi antebraţ, şi a fost dus de o ambulanţă până la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Agresorul a fost reţinut pentru cercetări la sediul Secţiei 6 Poliţie. El a declarat anchetatorilor că a cumpărat pistolul cu 400 de euro, de la un necunoscut, în timp ce mergea cu trenul. Potrivit
poliţiei, victima este stabilă, fiind internată la Spitalul Floreasca.
Francezii deschid "lista neagră" pentru turişti
O staţiune nudistă din sudul Franţei a cerut permisiunea Autorităţii franceze de protecţie a datelor să ţină o "listă neagră" a turiştilor cărora li se interzice accesul la anumite facilităţi, informează Reuters.
Centrul nudist Rene Oltra a luat hotărârea de a institui această listă după ce un turist s-a plâns că i s-a interzis să facă o rezervare în staţiune.
Legea franceză cere organizaţiilor să obţină autorizaţie pentru a ţine liste cu indivizii cărora li se refuză anumite servicii. Contactaţi de Reuters, reprezentanţii staţiunii au refuzat să ofere mai multe detalii privind excluderea unor indivizi.
Regulile centrului prevăd că vizitatorii trebuie să respecte "etica naturistă" a nudismului şi interzic acestora să provoace neplăceri altor clienţi sau să nu respecte normele de igienă.
"Nuditatea nu este exhibiţionism. Orice comportament indecent va fi sancţionat prin excludere imediată", se precizează în regulamentul
intern al staţiunii.
Centrul nudist Rene Oltra a luat hotărârea de a institui această listă după ce un turist s-a plâns că i s-a interzis să facă o rezervare în staţiune.
Legea franceză cere organizaţiilor să obţină autorizaţie pentru a ţine liste cu indivizii cărora li se refuză anumite servicii. Contactaţi de Reuters, reprezentanţii staţiunii au refuzat să ofere mai multe detalii privind excluderea unor indivizi.
Regulile centrului prevăd că vizitatorii trebuie să respecte "etica naturistă" a nudismului şi interzic acestora să provoace neplăceri altor clienţi sau să nu respecte normele de igienă.
"Nuditatea nu este exhibiţionism. Orice comportament indecent va fi sancţionat prin excludere imediată", se precizează în regulamentul
intern al staţiunii.
Peste 2.300 de romi au fost înscrişi la şcoală, în cadrul unui proiect al societăţii civile
Aproximativ 2.000 de copii romi au fost înscrişi la liceu, 236 la facultate, iar alţi 500 au beneficiat de formare în vederea înscrierii în clasa I, în cadrul proiectului "Nevoie de calitate
şi egalitate în educaţie", desfăşurat în intervalul 2006-2008, la iniţiativa fundaţiei Romani CRISS.
Proiectul s-a încheiat în iunie 2008 şi, în cei doi ani ai săi, am încercat să introducem cât mai mulţi copii
romi în sistemul educaţional, dar şi modificarea pe termen lung a prejudecăţilor şi stereotipurilor rasiale", a declarat coordonatoarea proiectului, Raluca Petcuţ.
Proiectul s-a desfăşurat în 19 judeţe, unde au fost înfiinţate birouri
de informare şi consiliere pentru părinţii şi tinerii romi. Astfel, peste 10.000 de copii şi părinţi au fost consiliaţi pe durata proiectului.
"S-a avut în vedere organizarea de grădiniţe estivale pentru copiii de vârstă preşcolară din comunităţi defavorizate, care urmau să înceapă clasa I fără să fi frecventat nicio formă de învăţământ preşcolar. S-au organizat 21 de astfel de grădiniţe, unde copiii romi au avut posibilitatea să se integreze în grupuri, să înveţe să stea în bancă sau să mânuiască un creion", a adăugat Raluca Petcuţ.
Tinerii romi care au absolvit gimnaziul şi s-au înscris la liceu s-au bucurat de tabere şi ateliere interculturale, organizate "pentru creşterea stimei de sine şi asumarea identităţii culturale a tinerilor", susţine Raluca Petcuţ.
şi egalitate în educaţie", desfăşurat în intervalul 2006-2008, la iniţiativa fundaţiei Romani CRISS.
Proiectul s-a încheiat în iunie 2008 şi, în cei doi ani ai săi, am încercat să introducem cât mai mulţi copii
romi în sistemul educaţional, dar şi modificarea pe termen lung a prejudecăţilor şi stereotipurilor rasiale", a declarat coordonatoarea proiectului, Raluca Petcuţ.
Proiectul s-a desfăşurat în 19 judeţe, unde au fost înfiinţate birouri
de informare şi consiliere pentru părinţii şi tinerii romi. Astfel, peste 10.000 de copii şi părinţi au fost consiliaţi pe durata proiectului.
"S-a avut în vedere organizarea de grădiniţe estivale pentru copiii de vârstă preşcolară din comunităţi defavorizate, care urmau să înceapă clasa I fără să fi frecventat nicio formă de învăţământ preşcolar. S-au organizat 21 de astfel de grădiniţe, unde copiii romi au avut posibilitatea să se integreze în grupuri, să înveţe să stea în bancă sau să mânuiască un creion", a adăugat Raluca Petcuţ.
Tinerii romi care au absolvit gimnaziul şi s-au înscris la liceu s-au bucurat de tabere şi ateliere interculturale, organizate "pentru creşterea stimei de sine şi asumarea identităţii culturale a tinerilor", susţine Raluca Petcuţ.
Profesorii, la fel de slab pregătiţi ca şi elevii
ascălii s-au comportat ca elevii la Bac. Au luat note mici şi au copiat
Aproape 2.000 de profesori au luat note sub 5, în timp ce 76 au fost eliminaţi pentru că au încercat să copieze.
În fiecare an, examenul de titularizare ne arată cât de multă carte ştiu dascălii copiilor noştri. Şi de această dată, scandalul a însoţit evaluarea profesorilor. În Capitală, un sfert din cadrele didactice care au susţinut examenul de titularizare nu au obţinut note de trecere. Mai puţin de jumătate au reuşit să treacă acest test, potrivit
reprezentantului Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB),
Sergiu Moga.
Numai doi profesori de 10 în Capitală
„Peste 400 de candidaţi nu au luat note de trecere la examenul de anul acesta. Pe de altă parte, 600 dintre cei aproape 3.000 care s-au înscris la examen nu s-au prezentat, probabil pentru că nu s-au simţit suficient de pregătiţi", spune inspectorul Sergiu Moga.
În Bucureşti, dintre cei 2.427 de profesori prezenţi la examen, 1.008 au luat note peste 7. Doar doi au luat notă maximă.
Note mici în întreaga ţară
În ţară, aproape un sfert dintre profesorii prezenţi la examenul de titularizare nu au reuşit nici măcar să ia nota minimă, 5. Astfel, în Timiş, 43% dintre profesori au luat note peste 7, în timp ce 23% au picat examenul.
În Mureş, un sfert dintre profesori au luat note mai mici de 5, iar numai 34% dintre candidaţi se vor putea titulariza, în urma notelor obţinute.
Aproape 2.000 de profesori au luat note sub 5, în timp ce 76 au fost eliminaţi pentru că au încercat să copieze.
În fiecare an, examenul de titularizare ne arată cât de multă carte ştiu dascălii copiilor noştri. Şi de această dată, scandalul a însoţit evaluarea profesorilor. În Capitală, un sfert din cadrele didactice care au susţinut examenul de titularizare nu au obţinut note de trecere. Mai puţin de jumătate au reuşit să treacă acest test, potrivit
reprezentantului Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB),
Sergiu Moga.
Numai doi profesori de 10 în Capitală
„Peste 400 de candidaţi nu au luat note de trecere la examenul de anul acesta. Pe de altă parte, 600 dintre cei aproape 3.000 care s-au înscris la examen nu s-au prezentat, probabil pentru că nu s-au simţit suficient de pregătiţi", spune inspectorul Sergiu Moga.
În Bucureşti, dintre cei 2.427 de profesori prezenţi la examen, 1.008 au luat note peste 7. Doar doi au luat notă maximă.
Note mici în întreaga ţară
În ţară, aproape un sfert dintre profesorii prezenţi la examenul de titularizare nu au reuşit nici măcar să ia nota minimă, 5. Astfel, în Timiş, 43% dintre profesori au luat note peste 7, în timp ce 23% au picat examenul.
În Mureş, un sfert dintre profesori au luat note mai mici de 5, iar numai 34% dintre candidaţi se vor putea titulariza, în urma notelor obţinute.
In chioscurile din scoli, dulciurile se vor vinde pe sub mana
ista de la Sanatate interzice orice comercializare de dulciuri si produse de patiserie in scoli si licee, Reprezentantii micilor comercianti considera ca este o falsa problema si ca se va promova comertul la negru. Pentru mezeluri si salate nu exista spatii adecvate.
Producatorii de alimente afirma ca este imposibil de aplicat o lista a alimentelor interzise in scoli. Reprezentantii Federatiei “Romalimenta” critica superficialitatea listei de alimente interzise in scoli si licee, intocmita de Ministerul Sanatatii. “Specialistii dezbat continutul acestei liste, si incercam cu totii sa-l armonizam cu ceea ce se poate face in realitate. Dupa parerea noastra nu se poate face o lista cu alimente inutile, pe care sa le interzicem”, ne-a declarat Sorin Minea, presedintele Romalimenta. Acesta a mai adaugat ca pe lista alcatuita de minister sunt prezente clase vagi de alimente, spre exemplu: alune cu sare, chipsuri, produse de patiserie, bomboane si prajituri dulci. “De pe aceasta lista vor fi excluse din start mii de produse, iar alcatuirea unei liste cu denumiri este dificila, speram ca parlamentul nu va cere acest lucru. In p
lus, consideram ca ar fi de recomandat alcatuirea unor liste cu criterii nutritionale ale alimentelor care sunt nedorite in alimentatia copiilor. Aceasta pentru ca, in lista de categorii alcatuita pana acum de Ministerul Sanatatii, din aceeasi grupa de alimente, unele sunt admise, altele nu”, a mai declarat Sorin Minea.
Vânzarea prajiturilor poate incuraja specula
“Initierea unei legi negative, cu masuri restrictive, s-a dovedit de multe ori a fi o optiune gresita. In loc de interzicerea anumitor produse, parlamentul ar putea obliga comerciantii sa vânda in scoli preponderent alimente sanatoase, precum iaurturi degresate, diverse sortimente de fructe si legume
, preparate in salate sau in sandvisuri”, a declarat presedintele Romalimenta. Totodata, acesta a precizat ca interzicerea prezentei anumitor alimente in magazinele din scoli, in special a dulciurilor, va amplifica tentatia asupra copiilor. Astfel, aceasta poate favoriza specula, copiii le pot vinde colegilor dulciuri la suprapret sau este posibil ca la magazinele aflate la mica distanta de scoala sa se materializeze acest tip de comert. “Interzicerea racoritoarelor si a dulciurilor este nepractica si absurda in esenta. Lista ministerului interzice racoritoarele, insa in aceasta categorie intra si apa plata imbogatita cu suc de lamaie sau sucurile naturale
. Nu se face nicio diferentiere, desi acestea sunt bune pentru copii”, a mai explicat Sorin Minea.
Lupta impotriva legii de interzicere a dulciurilor
“In cazul in care aceasta este forma finala a legii care va trece prin Parlament, exista o problema. Copiilor nu li se poate interzice sa manance dulciuri, si probabil persoana care a initiat legea voia o interdictie de rasunet, nu o initiativa cu valoare
practica”, ne-a declarat presedintele Romalimenta. Totodata, acesta a mai explicat ca Federatia Patronala din Industria Alimentara, impreuna cu Ministerul Sanatatii cauta solutii pentru a aduce legea la o forma pozitiva, interzicand alimentele pe criterii de sare sau zahar in exces, insa obligand comerciantii de la magazinele din interiorul scolilor sa aiba alternative de alimente sanatoase, precum legume, fructe si lactate proaspete. “Ideal ar fi sa fie o forma de lege pozitiva, care sa interzica anumite excese, si sa oblige comerciantii sa vanda si alimante sanatoase pentru copii
. O lege negativa a avut intotdeauna efecte adeverse. Totodata, in cazul in care se alcatuieste o simpla lista cu categorii de alimente, producatorii pot gasi subterfugii care sa comercializeze produse nocive in continuare. Spre exemplu, daca se vor interzice chipsurile, producatorii pot spune ca nu mai fac cipsuri, ci... fulgi de cartofi fierti si prajiti”, a explicat Sorin Minea.
Producatorii de alimente afirma ca este imposibil de aplicat o lista a alimentelor interzise in scoli. Reprezentantii Federatiei “Romalimenta” critica superficialitatea listei de alimente interzise in scoli si licee, intocmita de Ministerul Sanatatii. “Specialistii dezbat continutul acestei liste, si incercam cu totii sa-l armonizam cu ceea ce se poate face in realitate. Dupa parerea noastra nu se poate face o lista cu alimente inutile, pe care sa le interzicem”, ne-a declarat Sorin Minea, presedintele Romalimenta. Acesta a mai adaugat ca pe lista alcatuita de minister sunt prezente clase vagi de alimente, spre exemplu: alune cu sare, chipsuri, produse de patiserie, bomboane si prajituri dulci. “De pe aceasta lista vor fi excluse din start mii de produse, iar alcatuirea unei liste cu denumiri este dificila, speram ca parlamentul nu va cere acest lucru. In p
lus, consideram ca ar fi de recomandat alcatuirea unor liste cu criterii nutritionale ale alimentelor care sunt nedorite in alimentatia copiilor. Aceasta pentru ca, in lista de categorii alcatuita pana acum de Ministerul Sanatatii, din aceeasi grupa de alimente, unele sunt admise, altele nu”, a mai declarat Sorin Minea.
Vânzarea prajiturilor poate incuraja specula
“Initierea unei legi negative, cu masuri restrictive, s-a dovedit de multe ori a fi o optiune gresita. In loc de interzicerea anumitor produse, parlamentul ar putea obliga comerciantii sa vânda in scoli preponderent alimente sanatoase, precum iaurturi degresate, diverse sortimente de fructe si legume
, preparate in salate sau in sandvisuri”, a declarat presedintele Romalimenta. Totodata, acesta a precizat ca interzicerea prezentei anumitor alimente in magazinele din scoli, in special a dulciurilor, va amplifica tentatia asupra copiilor. Astfel, aceasta poate favoriza specula, copiii le pot vinde colegilor dulciuri la suprapret sau este posibil ca la magazinele aflate la mica distanta de scoala sa se materializeze acest tip de comert. “Interzicerea racoritoarelor si a dulciurilor este nepractica si absurda in esenta. Lista ministerului interzice racoritoarele, insa in aceasta categorie intra si apa plata imbogatita cu suc de lamaie sau sucurile naturale
. Nu se face nicio diferentiere, desi acestea sunt bune pentru copii”, a mai explicat Sorin Minea.
Lupta impotriva legii de interzicere a dulciurilor
“In cazul in care aceasta este forma finala a legii care va trece prin Parlament, exista o problema. Copiilor nu li se poate interzice sa manance dulciuri, si probabil persoana care a initiat legea voia o interdictie de rasunet, nu o initiativa cu valoare
practica”, ne-a declarat presedintele Romalimenta. Totodata, acesta a mai explicat ca Federatia Patronala din Industria Alimentara, impreuna cu Ministerul Sanatatii cauta solutii pentru a aduce legea la o forma pozitiva, interzicand alimentele pe criterii de sare sau zahar in exces, insa obligand comerciantii de la magazinele din interiorul scolilor sa aiba alternative de alimente sanatoase, precum legume, fructe si lactate proaspete. “Ideal ar fi sa fie o forma de lege pozitiva, care sa interzica anumite excese, si sa oblige comerciantii sa vanda si alimante sanatoase pentru copii
. O lege negativa a avut intotdeauna efecte adeverse. Totodata, in cazul in care se alcatuieste o simpla lista cu categorii de alimente, producatorii pot gasi subterfugii care sa comercializeze produse nocive in continuare. Spre exemplu, daca se vor interzice chipsurile, producatorii pot spune ca nu mai fac cipsuri, ci... fulgi de cartofi fierti si prajiti”, a explicat Sorin Minea.
Noi reguli privind avortul
Adolescentele care au până în 15 ani şi rămân însărcinate pot face întrerupere de sarcină până la 24 de săptămâni, potrivit
unui proiect de Ordin privind aprobarea procedurilor de intervenţie în astfel de situaţii, supus dezbaterii publice de MSP.
"Întreruperea cursului unei sarcini survenite la o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani se realizează numai de către medicul
de specialitate obstetrică-ginecologie, în condiţiile internării gravidei într-o unitate sanitară spitalicească, secţie sau compartiment de specialitate obstetrică-ginecologie de nivel două sau trei, dacă sarcina nu a depăşit 14 săptămâni de gestaţie, respectiv de nivel trei, dacă sarcina a depăşit 14 săptamâni de gestaţie. Întreruperea cursului sarcinii survenită la o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani se poate realiza până la cel mult 24 de săptămâni de gestaţie, cu respectarea procedurilor de intervenţie prevăzute în prezentul ordin", se arată în proiectul de act normativ aflat în dezbatere publică.
Ministerul Sănătăţii mai propune ca tinerele să poată întrerupe sarcina numai în anumite unităţi sanitare foarte bine dotate.
Proiectul de ordin va fi în dezbatere publică, pe site-ul MSP, până pe 21 august.
În prezent, legea prevede că o femeie poate face întrerupere de sarcină numai până în săptămâna a 14-a.
Decizia vine după ce autorităţile s-au confruntat cu situaţia unei fetiţe de 11 ani din Suceava, care a rămas însărcinată şi care a făcut întrerupere de sarcină în Anglia, la 23 de săptămâni.
unui proiect de Ordin privind aprobarea procedurilor de intervenţie în astfel de situaţii, supus dezbaterii publice de MSP.
"Întreruperea cursului unei sarcini survenite la o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani se realizează numai de către medicul
de specialitate obstetrică-ginecologie, în condiţiile internării gravidei într-o unitate sanitară spitalicească, secţie sau compartiment de specialitate obstetrică-ginecologie de nivel două sau trei, dacă sarcina nu a depăşit 14 săptămâni de gestaţie, respectiv de nivel trei, dacă sarcina a depăşit 14 săptamâni de gestaţie. Întreruperea cursului sarcinii survenită la o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani se poate realiza până la cel mult 24 de săptămâni de gestaţie, cu respectarea procedurilor de intervenţie prevăzute în prezentul ordin", se arată în proiectul de act normativ aflat în dezbatere publică.
Ministerul Sănătăţii mai propune ca tinerele să poată întrerupe sarcina numai în anumite unităţi sanitare foarte bine dotate.
Proiectul de ordin va fi în dezbatere publică, pe site-ul MSP, până pe 21 august.
În prezent, legea prevede că o femeie poate face întrerupere de sarcină numai până în săptămâna a 14-a.
Decizia vine după ce autorităţile s-au confruntat cu situaţia unei fetiţe de 11 ani din Suceava, care a rămas însărcinată şi care a făcut întrerupere de sarcină în Anglia, la 23 de săptămâni.
Salariul electoral
Forma finala a acordului privind majorarea salariului minim brut lunar va fi semnata la sfarsitul acestei saptamani, a anuntat ieri Guvernul la sfarsitul discutiei de la Palatul Victoria dintre ministrii implicati in luarea acestei decizii. La aceasta intalnire, la care au participat ministrii cu atributii in domeniile social si economic, au fost analizate propunerile transmise pana ieri de partenerii sociali si a fost pregatita intalnirea cu patronatele si sindicatele pentru stabilirea salariului minim brut lunar. Tariceanu a propus, miercurea trecuta, ca salariul minim sa fie majorat la 540 de lei de la 1 octombrie, adica in pragul alegerilor generale, si la 600 de lei de la 1 ianuarie 2009, cu o crestere ulterioara graduala de 100 de lei pe an. El a mai propus sindicatelor ca salariul minim sa fie majorat la 600 lei la 1 ianuarie 2009 si ca, in cadrul unei strategii pe termen lung, cresterea salariala sa fie graduala si anuala, astfel incat salariul minim brut sa inregistreze o crestere anuala de aproximativ 100 de lei, pentru a se apropia la jumatate din salariul mediu. Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat ca Guvernul asteapta intr-un interval de zece zile un raspuns din partea sindicatelor privind majorarea salariului minim de la 1 octombrie.
Trei din cele cinci confederatii sindicale (Cartel Alfa, Meridian si CSDR) au decis sa semneze acordul cu Guvernul privind salariul minim, dar au unele precizari la text, care nu modifica partea de continut, ci doar "responsabilizeaza actorii" care se angajeaza sa respecte acest protocol. Celelalte doua confederatii BNS si CNSLR Fratia urmeaza sa-si anunte decizia ulterior. "Noi
vrem ca Guvernul sa se angajeze sa emita doua hotarari anuale cu privire la majorarea salariului minim, una pe baza de prognoza, la 1 ianuarie, si alta pe baza de realizari, la 1 iulie, astfel ca in 2014 raportul dintre salariul minim si cel mediu sa ajunga de la sub 30%, cat este in prezent, la 50%", a precizat liderul
Cartel Alfa.
Trei din cele cinci confederatii sindicale (Cartel Alfa, Meridian si CSDR) au decis sa semneze acordul cu Guvernul privind salariul minim, dar au unele precizari la text, care nu modifica partea de continut, ci doar "responsabilizeaza actorii" care se angajeaza sa respecte acest protocol. Celelalte doua confederatii BNS si CNSLR Fratia urmeaza sa-si anunte decizia ulterior. "Noi
vrem ca Guvernul sa se angajeze sa emita doua hotarari anuale cu privire la majorarea salariului minim, una pe baza de prognoza, la 1 ianuarie, si alta pe baza de realizari, la 1 iulie, astfel ca in 2014 raportul dintre salariul minim si cel mediu sa ajunga de la sub 30%, cat este in prezent, la 50%", a precizat liderul
Cartel Alfa.
Şase medalii la Olimpiada Internaţională de matematică, pentru elevii români
Elevii români au câştigat patru medalii de argint şi două de bronz, la Olimpiada Internaţională de Matematică, care a avut loc la Madrid, în intervalul 10-22 iulie, anunţă Ministerul Educaţiei.
Elevii Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti au reuşit să obţină patru medalii, trei de argint şi una de bronz.
Restul medaliilor au fost adjudecate de elevi de la Colegiul Naţional ,,Andrei Mureşanu" din Dej şi de la Colegiul Naţional ,,Carol I" din Craiova.
La concurs
au luat parte 535 de elevi din 97 de ţări.
Elevii Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti au reuşit să obţină patru medalii, trei de argint şi una de bronz.
Restul medaliilor au fost adjudecate de elevi de la Colegiul Naţional ,,Andrei Mureşanu" din Dej şi de la Colegiul Naţional ,,Carol I" din Craiova.
La concurs
au luat parte 535 de elevi din 97 de ţări.
Soarele deşertului ar putea furniza energia pentru toată Europa
eşertul Saharian ar putea reprezenta soluţia crizei energetice ce ar putea lovi Europa în viitor, informează cotidianul britanic The Guardian.
Potrivit
lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina
solară din Sahara şi Orientul Mijlociu.
Specialiştii iau în calcul instalarea unor panouri şi crearea unor ferme speciale care să folosească razele soarelui pentru a produce energie.
O reţea sofisticată, care ar permite transmiterea energiei procesate pe distanţe întinse, fără pierderi mari
, ar permite unor state precum Marea Britanie şi Danemarca să exporte energie eoliană şi să importe alte tipuri de bioenergie, precum energie
solară sau geotermală.
Ideea construirii unei astfel de reţele este deja susţinută de personalităţi precum preşedintele francez Nicholas Sarkozy şi premierul britanic Gordon Brown.
Potrivit
lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina
solară din Sahara şi Orientul Mijlociu.
Specialiştii iau în calcul instalarea unor panouri şi crearea unor ferme speciale care să folosească razele soarelui pentru a produce energie.
O reţea sofisticată, care ar permite transmiterea energiei procesate pe distanţe întinse, fără pierderi mari
, ar permite unor state precum Marea Britanie şi Danemarca să exporte energie eoliană şi să importe alte tipuri de bioenergie, precum energie
solară sau geotermală.
Ideea construirii unei astfel de reţele este deja susţinută de personalităţi precum preşedintele francez Nicholas Sarkozy şi premierul britanic Gordon Brown.
De ce apare oboseala cronică
Afecţiuni precum anemia, depresia sau diabetul vă lasă fără energie.
Depresia, lipsa fierului din organism sau diabetul pot cauza o stare de oboseală permanentă.
Dacă după două-trei săptămâni în care v-aţi reglat programul de somn oboseala nu dispare, este indicat să vă faceţi un control de rutină, pentru a descoperi eventualele afecţiuni care vă lasă fără vlagă.
Oboseala însoţită de probleme de concentrare, în anemie
Starea de oboseală cauzată de programul
încărcat poate dispărea după o perioadă de odihnă. Încercaţi, timp de două-trei săptămâni, să dormiţi mai mult, să renunţaţi la ieşirile în oraş şi să mâncaţi mai multe fructe şi legume
.
„Dacă aţi făcut toate schimbările de bun-simţ, dar tot vă simţiţi obosiţi, atunci este cazul să cereţi părerea unui specialist“, subliniază Sandra Adamson Fryhofer. Doctorul va depista foarte uşor, în urma unui control de rutină şi al unui set de analize de sânge, dacă anemia este de vină pentru starea de oboseală. Anemia se caracterizează printr-un număr scăzut de globule roşii, care conţin hemoglobina, o proteină care transportă oxigenul de la plămâni la ţesuturi şi celule.
Anemia apare din cauza deficienţei de fier sau vitamine din organism sau în urma unei sângerări puternice ori a unei afecţiuni cum este reumatoida cronică. Pe lângă starea de oboseală, s-ar putea să mai aveţi dificultăţi când respiraţi. O persoană anemică are şi tulburări de somn, probleme de concentrare şi migrene frecvente.
Starea de oboseală este caracteristică pentru diabet
, alături de alte semne specifice: sete permanentă, urinări frecvente, iritabilitate şi vedere înceţoşată, menţionează Cristopher Saudek, profesor de endocrinologie şi preşedinte al Asociaţiei Americane de Diabet, citat de publicaţia „Prevention“. Afecţiunea poate fi depistată cu ajutorul analizelor de sânge.
Depresia, lipsa fierului din organism sau diabetul pot cauza o stare de oboseală permanentă.
Dacă după două-trei săptămâni în care v-aţi reglat programul de somn oboseala nu dispare, este indicat să vă faceţi un control de rutină, pentru a descoperi eventualele afecţiuni care vă lasă fără vlagă.
Oboseala însoţită de probleme de concentrare, în anemie
Starea de oboseală cauzată de programul
încărcat poate dispărea după o perioadă de odihnă. Încercaţi, timp de două-trei săptămâni, să dormiţi mai mult, să renunţaţi la ieşirile în oraş şi să mâncaţi mai multe fructe şi legume
.
„Dacă aţi făcut toate schimbările de bun-simţ, dar tot vă simţiţi obosiţi, atunci este cazul să cereţi părerea unui specialist“, subliniază Sandra Adamson Fryhofer. Doctorul va depista foarte uşor, în urma unui control de rutină şi al unui set de analize de sânge, dacă anemia este de vină pentru starea de oboseală. Anemia se caracterizează printr-un număr scăzut de globule roşii, care conţin hemoglobina, o proteină care transportă oxigenul de la plămâni la ţesuturi şi celule.
Anemia apare din cauza deficienţei de fier sau vitamine din organism sau în urma unei sângerări puternice ori a unei afecţiuni cum este reumatoida cronică. Pe lângă starea de oboseală, s-ar putea să mai aveţi dificultăţi când respiraţi. O persoană anemică are şi tulburări de somn, probleme de concentrare şi migrene frecvente.
Starea de oboseală este caracteristică pentru diabet
, alături de alte semne specifice: sete permanentă, urinări frecvente, iritabilitate şi vedere înceţoşată, menţionează Cristopher Saudek, profesor de endocrinologie şi preşedinte al Asociaţiei Americane de Diabet, citat de publicaţia „Prevention“. Afecţiunea poate fi depistată cu ajutorul analizelor de sânge.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
