Guvernul se face ca inchide robinetul ordonantelor

Guvernul pretinde ca vrea sa se infraneze sa mai emita atat de multe ordonante de urgenta, asa ca l-a insarcinat pe ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar, sa supervizeze fiecare proiect de ordonanta care intra in discutia Executivului, "din punct de vedere al oportunitatii promovarii". Daca Gaspar va decide ca ordonanta nu este fundamentata corespunzator din punct de vedere al situatiei exceptionale care impune emiterea unui asemenea act legislativ, el poate cere ministerului care a promovat-o sa-si retraga initiativa si sa o transforme intr-un simplu proiect de lege. Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul mai poate propune respingerea unui proiect de ordonanta daca acesta nu are avizele prevazute de legislatia in vigoare. Totusi, avizele negative acordate de Gaspar pot fi calcate in picioare de catre ministri, care se pot duce cu proiectul ordonantei direct in sedinta de Guvern, unde se ia o decizie finala. Executivul spera ca, prin impunerea unei bariere in calea valului de ordonante, sa limiteze "substantial" numarul acestora. Intr-un comunicat al Guvernului se recunoaste ca practica emiterii de ordonante "a atras critici severe si constante din partea forurilor europene, precum si ecouri negative in mass-media, din perspectiva faptului ca se impieteaza asupra rolului Parlamentului de unica autoritate legiuitoare". Aranjamente, smenuri, datorii - declarate "urgente" Actualul Guvern a emis, in 2002, 209 ordonante de urgenta, in 2001 au aparut in Monitorul Oficial alte 195 si chiar si in 2000, in cele cateva zile de dupa preluarea guvernarii de la cabinetul Isarescu, premierul Nastase si-a pus semnatura pe circa zece ordonante. Doar Mugur Isarescu a semnat, intr-un singur an, mai multe ordonante de urgenta, 289, in timp ce in 1999 au fost emise 203, iar in 1998 doar 72. Curtea Constitutionala s-a pronuntat intr-un singur caz - cel al ordonantei de urgenta privind administratia publica locala, prin care se permitea primarului de atunci al Capitalei, Victor Ciorbea, sa exercite si functia de prim-ministru - apreciind ca nu se justifica emiterea unui asemenea act decat in cazuri exceptionale care necesita o reglementare in regim de urgenta. Adesea insa, ordonantele au fost instrumente pentru rezolvarea rapida a intereselor unor clienti ai puterii: Societatea Tutunul Romanesc a primit, la scurt timp dupa cea de a doua privatizare, facilitati care au provocat inclusiv protestul unor oficiali ai UE; RAFO, cumparata de omul de afaceri Corneliu Iacubov, a beneficiat de nenumarate avantaje fiscale, iar Ministerul de Interne a putut ocoli legea achizitiilor publice atunci cand a cumparat noile uniforme pentru politisti. Unele ordonante care reglementau chestiuni sensibile, precum privatizarea Sidex si RAFO sau regimul asociatiilor si fundatiilor, au fost blocate pur si simplu in comisiile parlamentare, ele producandu-si astfel efectele, dar fara a intra intr-o dezbatere publica. Actuala Constitutie - sursa ambiguitatii"In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu", acesta este textul articolului 114, alin. 4, din Constitutie, care reglementeaza regimul ordonantelor de urgenta. In cadrul discutiilor din comisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei, s-a propus modificarea acestui articol, Executivul urmand sa justifice, in cuprinsul ordonantei, caracterul de urgenta. Opozitia se indoieste de buna-credinta a Executivului"Excesul de ordonante de urgenta nu poate fi rezolvat dandu-i ministrului Acsinte Gaspar dreptul de a trece prin sita actele normative. Domnul ministru are de doi ani aceasta atributie si n-a folosit-o", ne-a declarat purtatorul de cuvant al PNL, deputatul Eugen Nicolaescu. El acuza Executivul ca, prin decizia de a limita acest tip de acte normative, incearca sa abata atentia de la faptul ca, timp de doi ani, a abuzat de aceasta practica. "Solutia nu poate fi decat modificarea Constitutiei, care sa faca lumina in ceea ce priveste prerogativele guvernamentale. Daca Guvernul dorea sa isi puna frau in emiterea de ordonante de urgenta, putea sa emita o ordonanta de urgenta prin care sa interzica aceasta practica", a mai spus Nicolaescu. "Lupul isi schimba parul, dar naravul ba!". Asa a comentat, ieri, vicepresedintele PD Emil Boc decizia Guvernului de a-si limita ordonantele de urgenta. Liderul democrat crede ca e vorba de "o decizie de fatada", menita sa contracareze criticile la adresa Cabinetului pentru numarul masiv de ordonante de urgenta. "Numai pe 18 decembrie, Guvernul a emis 9 ordonante de urgenta. De aceea, aceasta decizie este curioasa, ascunzand o ipocrizie si incercarea de a camufla numarul mare de astfel de acte normative, folosite in special pentru a satisface clientela politica a PSD. In plus, Adrian Nastase a promis si in programul de guvernare din 2000 ca va reduce numarul de ordonante de urgenta si n-a facut-o. De ce l-am crede acum?", a spus Boc. El crede ca ordonantele de urgenta ar trebui limitate strict la situatiile exceptionale, cum ar fi starea de razboi sau calamitatile naturale. Emil Boc a facut aceasta propunere si la dezbaterile din comisia parlamentara pentru modificarea Constitutiei.