Piaţa pensiilor private e vaccinată contra Crizei Financiare

În cinci luni, numărul participanţilor a crescut cu 600.000, iar valoarea netă a activelor – de şase ori

,Activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor, contribuţiile participanţilor fiind puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece administratorii fondurilor de pensii

Criza de pe pieţele finan­ciare nu a marcat fondurile de pensii private din România. Conform bilanţului prezentat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), evoluţia acestora în trimestrul III a fost con­stantă, fără evenimente ma­jore. Astfel, la sfârşitul lunii sep­tembrie, în sistemul pensiilor private obligatorii erau încasate contribuţii pentru 3.779.084 de persoane. Creşterea numărului de asiguraţi pentru o pensie privată obligatorie a fost spectaculoasă, cu aproape 600.000 de persoane în cinci luni, cât s-a scurs de la demararea acestui sistem.

De asemenea, valoarea
netă a activelor celor 14 fonduri de pensii private obligatorii care funcţionează pe piaţă a crescut spectaculos, de aproape 6 ori în cinci luni, respectiv de la 86,5 milioane de lei la 498,3 milioane de lei (133 de milioane de euro
). Interesantă este ponderea mare
pe care o au persoanele cu vârstă peste 35 de ani în totalul contribuabililor la fondurile private de pensii obligatorii – 35%. Deoarece în cazul lor ade­rarea la un fond de pensii era opţională, numărul mare de persoane înscrise arată gradul ridicat de încredere a populaţiei în acest sistem de asigurare.

Două fonduri domină 60% din piaţă

Din punct de vedere al structurii investiţiilor, se observă o tendinţă a fondurilor de a plasa banii în principal în obligaţiuni de stat şi municipale. Astfel, în iunie 2008 structura investiţiilor era următoarea: 43,1% - depozi­te bancare, 43,8% - obligaţiuni de stat şi municipale, 6,1% - ac­ţiuni, 6,7% - alte valori mo­bi­liare sau obligaţiuni corporative tranzacţionate şi 0,33% - titluri de participare OPCVM. La finele lunii septembrie, structura investiţională înregistrase transformări semnificative: doar 16,52% - depozite bancare, 63,05% - obligaţiuni de stat sau muni­cipale, 3,42% - acţiuni, 16,92% - alte valori mobiliare sau obligaţiuni corporative tran­zac­ţionate şi 0,0096% - titluri de participare OPCVM.

Bilanţul arată, spun specialiştii CSSPP, că criza financiară ameri­cană nu poate să pună în pericol piaţa pensiilor private obligatorii din România. Asta deoarece ponderea cumulată a instrumentelor financiare
cele mai expuse crizei financiare internaţionale s-a redus în favoarea instrumentelor mai sigure (la sfârşitul lunii septembrie titlurile de stat şi depozitele bancare cumulau 80% din structura investiţiilor). În plus, un alt element de siguranţă pentru evitarea efectelor crizei financiare asupra pieţei pensiilor private obligatorii din România îl constituie faptul că, prin lege, activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor, contribuţiile participanţilor fiind astfel puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece, la un moment dat, administratorii fondurilor de pensii sau acţionarii acestora.

În medie, la sfârşitul lunii decem­brie, contribuţia unui parti­­cipant a fost de 24,16 lei. Din punct de vedere al numă­rului de participanţi, ING are cea mai mare cotă de piaţă, respectiv 34,06%. Urmează AZT Viitorul Tău – 25,63%, Aripi – 9,18%, Pensia Viva – 7,02%, AIG – 6,43%, Interamerican – 6,1%, BCR – 3,11%, Vital – 2,96%, BRD – 2,41%, Omniforte – 1,49%, BancPost – 0,58%, OTP – 0,48%, Prima pensie – 0,37%, KD – 0,17%. Deocamdată, gestionarea fondurilor de pensii din România nu le-a adus administratorilor decât pierderi, atât anul trecut, cât şi anul acesta. Pentru cele 14 fonduri, totalul pierderilor administratorilor a fost de 59,18 milioane de lei.