Punţi europene pentru Iaşi şi Chişinău

Zguduit de cântece şi hore, înfrumuseţat din plin cu tricoloruri şi dornic de oaspeţi. Aşa a arătat, ieri, Iaşul la 149 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească înfăptuită de Ioan Alexandru Cuza. Ieri, şi Prutul a devenit mai uşor de „trecut” odată cu înfrăţirea celor două capitale ale Moldovei – Iaşi şi Chişinău. Delegaţia de la Chişinău a fost condusă de primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, aclamat de publicul prezent la ceremonia semnării actului de înfrăţire dintre cele două oraşe.

Piaţa Unirii din Iaşi a adunat mii de români veniţi să se prindă în Hora Unirii din centrul municipiului, artişti de marcă şi principalii lideri politici de la Bucureşti care, potrivit tradiţiei, nu s-au sinchisit să facă băi de mulţime. Pe străzile Iaşului şi aerul mirosea a Unire, iar numele lui Alexandru Ioan Cuza era pe buzele tuturor. Într-o aripă a Primăriei de Iaşi era amplasată o boxă care a „îndemnat” toată ziua românii „să dea mână cu mână”. Printre cei veniţi să marcheze Unirea se aflau şi mulţi studenţi basarabeni care-şi fac studiile la Iaşi, unii dintre ei purtând tricoloruri legate la gât.

Lazariuc şi „Zdob şi Zdub” la Iaşi

Manifestările dedicate sărbătorii au început la ora 11.00 cu o paradă militară, un ceremonial religios şi cu depuneri de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care „tronează” chiar în Piaţa Unirii. Acestea au culminat seara târziu cu un concert şi focuri de artificii. Pe scena din Piaţă au putut fi văzuţi evoluând Nicolae Furdui-Iancu şi Laura Lavric. Iar în alte locaţii ale oraşului au încântat mulţimea Anastasia Lazariuc şi formaţia „Zdob şi Zdub”. În aceeaşi zi, a fost redeschis muzeul ce reprezintă ultima reşedinţă domnească din Iaşi a lui Alexandru Ioan Cuza în perioada 1859-1862, care s-a aflat în renovare în ultimii zece ani şi păstrează o parte importantă a lucrurilor personale ale Domnitorului.

Chirtoacă a lipsit la Hora Unirii

Preşedintele român Traian Băsescu, prezent la Iaşi, a declarat că, în 1859, Unirea a fost o expresie a voinţei poporului, iar românii au avut şansa să aibă oameni politici inteligenţi. Băsescu a vorbit şi despre importanţa zilei de 24 ianuarie, a evocat personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar premierul Călin Popescu Tăriceanu a transmis „un mesaj de speranţă” tuturor românilor. După discursuri, cei doi s-au prins în Hora Unirii, alături de mulţime. Deşi era preconizat ca pe scenă, alături de oficialii de la Bucureşti şi Iaşi, să fie şi primarul Dorin Chirtoacă, acesta a lipsit. Chirtoacă a ajuns la Iaşi în a doua parte a zilei să semneze actul de „înfrăţire”, fiindcă dimineaţa a rămas la Chişinău să rezolve problema locatarilor de pe strada Drumul Viilor a căror bloc de locuit stătea să cadă.

„Iaşul are vocaţia Unirii, culturii şi spiritualităţii”

Preşedintele României, Traian Băsescu, care trebuia să fie prezent la ceremonia semnării actului de înfrăţire dintre cele două oraşe, a lipsit. Cei prezenţi se şuşoteau între ei şi au lăsat să se înţeleagă că preşedintele a lipsit din cauza că primarul de Iaşi, Gheorghe Nichita, este din partea PSD. Cu toate acestea, ceremonia semnării actului, calificat a fi unul istoric de către cei prezenţi, inclusiv de fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, s-a desfăşurat într-o atmosferă mai mult decât prietenească. „Anul acesta este unul deosebit pentru Iaşi, care împlineşte 800 de ani de la fondare. Mai mult, oraşul Iaşi are vocaţia Unirii, culturii şi spiritualităţii”, a spus Gheorghe Nichita, care a adăugat că autorităţile ieşene s-au gândit mai demult să semneze un astfel de document, dar satisfacţia este cu atât mai mare cu cât actul de înfrăţire a celor două oraşe a fost semnat într-o zi istorică.

„Sper ca această înfrăţire să facă istorie în această parte a Europei”

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, şi-a început discursul, dar a fost întrerupt pentru că cei prezenţi la ceremonie l-au aplaudat în picioare minute în şir. În cele din urmă, Chirtoacă a mulţumit mediului academic de la Iaşi în general şi profesorilor de la Liceul „Costache Negruzzi”, care l-au instruit şi format acum 14 ani. „Înfrăţirea dintre Iaşi şi Chişinău a fost, este şi va fi în permanenţă, dar astăzi (ieri n.r.) a fost făcută în mod oficial. Acest lucru ne va permite crearea de punţi europene pentru ca Iaşul şi Chişinăul să aibă acelaşi drum. Sper ca această înfrăţire să facă istorie în această parte a Europei şi să fie un exemplu pentru generaţiile viitoare”, a declarat Chirtoacă, care a încheiat discursul său cu mesajul: „La mai mult şi la mai mare neamului românesc!”. Mesajul lui Chirtoacă a fost aplaudat îndelung, iar Alteţa Sa Gheorghe Sturza, care a asistat la eveniment, a spus: „Bravo, Chişinău!”.

Dincolo de caracterul său simbolic, protocolul de înfrăţire stipulează obiective concrete de colaborare între cele două municipii, cum ar fi intensificarea schimburilor culturale, atragerea de investiţii şi dezvoltarea unor relaţii economice.

Voronin – „antiromân şi prorus”

La manifestări a fost prezent şi ex-preşedintele României, Ion Iliescu, care a aplaudat zgomotos o poezie patriotică rostită de actorul Sandu Cupcea de la Chişinău într-o sală a Muzeului redeschis. Solicitat de JURNAL, Ion Iliescu a spus că „întotdeauna a simţit şi simte în continuare Basarabia aproape”, chiar dacă preşedintele Vladimir Voronin este „un antiromân şi un prorus iremediabil”. Ieşenii cu care am vorbit ieri la sărbătoare au numai cuvinte frăţeşti pentru basarabenii care locuiesc „pe pământ românesc”. „Nu trebuie să luăm noi Basarabia înapoi, important e ca ea să vrea să vină”, crede Mihai Diaconu. Iar Petrică Cogeanu este convins că, mai devreme ori mai târziu, „R. Moldova se va uni neapărat cu România. Altfel nu se poate”.